o floare
şi aud şoaptele tale
într-o ploaie de petale
floarea pastreaz-o în acel suflet tăinuit
vaza de lut e crăpată
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan)
”am sa te-alcătui altfel, dar suflet iţi dau eu”-sonetul CCXXIX, cel închipuit de V VOICULESCU
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 
Minunata alcatuire poetica, te ia de mana si te invita suav la profunzimi!
Cred ca locul care ofera cea mai buna ocrotire unei flori este intr-adevar sufletul, acolo ar trebui sa fie mereu izvor de apa vie…
Vasele de lut sau de bolurile de sticla sunt casabile, expuse, fragile, pe cand sufletul, desi le contine pe toate, paradoxal poate fi o fortareata bine pazita.
O zi a florilor traita intens, cu zambet si bucurie! 🙂
ApreciazăApreciază
@pescarusule argintiu:
multumesc,pescarusule argintiu!
cat de bine aui intuit!…
la inceput acel suflet cauta un p0estisor auriu care sa ii indepineasca o dorinta, doar una, nu trei; mai pe urma, a invatat el sa indeplineasca dorinte si sa vindece alte suflete…
Buna dimineata ! 🙂
ApreciazăApreciază
Vai anamaria – m-am uitat vineri seara din nou la acel tablou verde (stii tu care)- am vazut profilul conturat din vrejul plantei… atunci am fost prea ravasita sa mai intuiesc ceva… eram cu ochii deruta pe suprafete de verde intens.
Minunat tablou!!!
Flori, plante.
Am sa-ti zic o povestioara. Adevarata. Ca astea-mi plac mie.
Zilele trecute am fost trista (s-a vazut). Eu stau la etajul intâi si aveam cu copac – un fel de zarzar salbatic care isi formase coroana in dreptul geamului meu. Nu deranja pe nimeni caci cel de dedesupt nu-i vedea coroana si nici cel de deasupra. Miecuri dimineata, ma uit pe geam (caci cu o zi inainte statea sa crape bobocii) si am avut un shoc.
Au taiat copacul!!!!
Mi-au taiat copacul!!!
Nu m-a intrebat nime’ si pe mine!!
Iubeam acel copac!
Asteptam primavara sa vina, sa ma uit la el, stând pe spate intinsa in pat. Pasari mici – gen vrabii, pitigoi si mierle se perindau in salturi pe crengi, bondari albine zumzaiau pe flori. Nu trebuia sa fac nimic ca sa particip la spectacol. Era un gift, pur si simplu.
Acum e un ciot, suparat, trist, prea târziu ciuntit.
O sa-mi treaca. Sper sa-si revina. Sppper sa nu ma lase fara pasarele si cintece si triluri…
In rest e suberb. Azi n-am sa stau in casa. N-am sa ma opresc numai in mijlocul la verde cu alb roz si galben.
O zi frumoasa 🙂
ApreciazăApreciază
Anamaria!
Este superb!
Ma duc sa primesc ramurele de salcie!
Imi place momentul!
Imi plac oamenii- varstnici si tineri, asteptand cele cateva ramurele, imi place momentul in care imi vine randul sa le am!
Este ziua Floriilor!
ApreciazăApreciază
Foarte frumos spus…de fiecare data gasesc in posturile tale linistea de care ai nevoie dupa o zi de agitatie…
La multi ani cu ocazia floriilor si Sarbatori Fericite:)
ApreciazăApreciază
ana
la multi ani, toate femeile sunt flori chiar daca nu le poarta numele 🙂
excelenta impletirtea din buchetul de frezii: versurile sensibile mi-au starnit fiori; muzica foarte bine aleasa ; dincolo de aceasta atmosfera superba strabate o lumina senina si impaciuitoare
o zi frumoasa
ApreciazăApreciază
@frenchmaria: trista intamplare aceasta cu copacul tau; dar sunr sigura ca tu vei avea grija del, pana in toamna i se cou cicatriza ranile iar primavara viitoare vei auzi din nou triliri si vei vorbi din noi cu pasararile frumoase [ mie ciorile nu imi plac…]
sper ca te-ai pierdut printre flori si ti-ai umplut sufletul cu ele 🙂
@Gina:ai fost buna, deci si norocoasa 🙂 eu anul acesta nu am reusit sa am o asemenea bucurie ; ma bucur pt tine!
@gala: mai este, oare nevoie sa iti scriu/spun ca tu si cuvintele tale imi lasati de fiecare data o stare asemeni celei de care pomensti 🙂
@rockerdiliu : si eu iti multumesc pt civinte, pt ganduri si m-a bucura da ar fi, intr-adevar, asa… 🙂 indraznesc sa sper ca da 🙂 🙂
ApreciazăApreciază