zi de Sarbatoare

( incercam sa explic intr-o postare de mai jos ca “defazarile” de timp a celor povestite pe blog nu depind, neaparat, de mine, sau, mai bine spus, in mare parte, nu de vointa sau de … neatentia … mea; si astfel, nu voi explica in detaliu nici de ce 25 martie apare inainte de ceea ce s-a intamplat pe 17 martie )

astazi este sarbatoare mare si frumoasa, ca orice zi de sarbatoare – este zi de Duminica si este BUNAVESTIRE, iar pentru multi dintre crestini, de data aceasta, se suprapune cu Sarbatoarea de Florii;

pentru ca blogul meu este vizitat mai mult de catre prieteni aflati pe alte meridiane si paralele si care sunt, unii dintre ei, de alta credina decat a mea (eu sunt crestin-ortodox), am ales o reproducere dupa o pictura a unui artist care pe mine m-a fascinat mereu si care, cu siguranta, place tuturor celor care indragesc si apreciaza arta

                        Annunciation/ Bunavestire – Fra Angelico (manastirea San Marco, Florenta)

ZI FRUMOASA, TUTUROR! ❤

[ ce bine este ca exista nurofenul galben! Nu stiu daca se impaca cu cafeaua, dar sper sa ma ajute sa trec dupa amiaza pe la Cafenea 🙂 ]

început (ul)

intermittent și mereu contradictoriu

întimpinat abrubt cu întrebarea

Qu’as-tu fait, ô toi que voilà

pleurant sans cesse,

dis, qu’as-tu fait, toi que voilà,

de ta jeunesse ?

și dat fiind răgazul unui an întreg (așa sperăm) vom căuta să dăm posibilul răspuns prin ceea ce-am avut, în cele ce-am găsit și cîteodată, prea sincer, poate, lăsat împărtășit aici, iar lucruri, gînduri, simțiri cuprinse în cuvinte și adunate în povești, le vom păstra ca vamă, de ni se va cere

răspunsul îl vom da păstrînd în cea mai de taină umbră tristețea, durerea într-o blîndă șoaptă, căci, nu-i așa, doar zîmbetul este Lumina fără-nceput și fără vreun sfîrșit

n‘est-ce pas ? nous irons, gais et lents, dans la voie

modeste que nous montre en souriant l’Espoir,

peu soucieux qu’on nous ignore ou qu’on nous voie.

[Discrete TIME by Olivia LENNON ]

eventuale comentarii, aici, la rubrica din meniu; multumesc! 🙂 ❤

 

nu este potrivită pentru Săptămîna Patimilor

…și totuși… eu azi am descoperit-o, întîmplător (oare?…)

pictura aflată la Muzeul Civici d’Arte Antica, Bologna și realizată după un procedeu mai special, redă sistemul de notație muzical(ă) folosit în Evul Mediu (scris în limba latină, se pare că aproape pe toată perioada cunoscută sub acest nume); textul scrisorii (sau a manuscrisului”) , se deschide cu…. Gaudeamus și cuprinde sau desfășoară mai departe, în trei părți, întreaga Liturghie a anului, în stil bizantin

(mai multe, acum, nu știu să spun/ scriu… o păstrez pentru Marea Sărbătoare ,cînd se va putea spune cu sufletul senin și mintea limpezită, ”să ne bucurăm!”)

cuvinte rănite

cuvinte zdrobite de alții și rănite de ele însele

durerea lor o simt ca pe propria–mi rană

caut un leac și-mi vin nepotrivit în minte

ce-mi dai, să nu mor azi, să mai rezist?

leac pentru îngeri, cântecul meu trist

(versuri ale Constanței Buzea)

( The Nonsense Speech by Ben Gossens )

și cer, așa cum mi-a îngăduit Maestrul rimelărilor cu brumă de paiete și confetti, o clipă de răgaz pentru-a fi acolo unde nu ”recad în mine însămi…și-n marea hulă nu se-aude plînsu-mi”

iar pînă cînd voi afla Psihanaliza lui Corinne la temelia de la Pierre și sensul marelui mister,

voi lua aminte la vorba unui cărturar adevărat în viață

atât de multe lucruri se pot face,

dar nu-i momentul şi nici veacul nu-i:

am apucat cărarea gândului ce tace,

lipsit de slove, vorbindu-i nimănui.

[acum și-aici mai multe nu pot să dezvălui, vor trebui deschise alte FILE noi]

aparent, nici o legătură

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

––––––––––––