Draga Greta,
incerc, dar nu sitiu daca voi reuși sa iti explic asa cum imi doresc, de ce nu voi mai scrie aici povesti pentru tine; te rog sa ma crezi ca nu depinde nici de tine si nici de mine; sunt sigura ca in timp vei intelege. Povestile scrise deja si cele pe care le voi scrie, sper ca Timpul sa ma ajute sa le adun intr-o carticica – este una dintre putinele mele dorinte mari pe care le vreau implinite.
Cilpul de mai jos nu este, in intregul sau, potrivit varstei tale de acum, dar eu cred ca ti se va potivi oricand.
Si indranesc sa iți las ceva care te va amuza: Doamna amabila, care m-a ajutat, alaturi de alții, sa imi mentin mana in forma de a putea scrie, m-a intrebat ce culori prefer pentru cadrul din lemn pe care l-am ales; culorle le obervi pe rama pe care am gresit-o – am scris invers decat trebuia, dar ma astepta mașina, pentru a veni acasa.
Gandul meu te va insoti, cu drag, mereu, oriunde
si sa nu uiti: tu esti cea mai frumoasa poveste😊❤️
.
.