imagini din spectacolul din cel mai frumos oras din Romania

spectacolul este regizat de catre Toma Hogea, cea mai frumoasa Voce pe care eu am auzit-o in viata asta

imaginile sunt preluate de pe contul sau de FaceBook

(inca nu am incuvintarea, dar daca timp de peste 30 de ani nu s-a suparat vreodata pe mine… 🙂 )

 

22540142_1861681900538878_6862467400430837852_n

22550066_1861682017205533_723685009487184641_n

 

 

 

 

 

22540244_1861682320538836_7609081099202663889_n

22519549_1861682530538815_382065716390969547_n                           22549910_1861682750538793_3188799788255178815_n

 

 

22687691_1861683007205434_7979693643944673057_n

 

 

 

 

Reclame

eveniment de exceptie

Premiera națională a spectacolului “Alegerea”, piesă de teatru scrisă de Regele Mihai I şi Regina Ana

Ateneul din Iași vă invită la Premiera Națională a spectacolului “Alegerea”, piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul 1960 de Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, la ora 19.00, în Sala Mare de Spectacole a Ateneului.

Piesa Alegerea constituie o tulburătoare meditaţie despre om, despre spiritul şi pasiunile lui, despre ispitele de tot felul care-l încearcă şi despre locul fiinţei umane în univers. Personajele alegorice rostesc replici filosofice, încărcate de semnificaţii, astfel încât textul devine o confesiune, redactată cu luciditate, sensibilitate şi fină capacitate de sesizare a slăbiciunilor firii omeneşti, dar şi a zonei de lumină care există în fiecare dintre noi.

Contrastul dintre Uşurinţă şi Amar, cele două personaje care caută să-l ispitească pe Om şi să-i canalizeze faptele şi năzuinţele, astfel încât acesta să înfăptuiască o alegere, este pus în pagină cu profunzime, spirit analitic şi fineţe psihologică. Amintita dispută dintre „cele două puteri fundamentale ale acestei planete, numită Pământ” nu se poate încheia altfel, decât cu ideea că refugiul în credinţă şi în iubire reprezintă unica salvare a fiinţei umane.

Distribuție: Emil Coșeru: Omul; Pușa Darie: Ușurință; Daniel Onoae: Amar; Dragoș Maftei: Prietenul. Regia: Toma Hogea. Scenografia: Marfa Axenti. Coregrafia: Sergiu Cotorobai. Conducător muzical: Costică Stavrat. Light design: Adrian Buliga

<Textul ,,ALEGEREA “această filă de istorie, ne trimite cu gândul, la opera fundamentală a lui Goethe, FAUST, datorită temei, ideilor şi frământările sufleteşti, ale personajului principal -OMUL. Atât la Goethe dar, şi, în textul ,,ALEGEREA “, LUMINA ,,conversează” cu ÎNTUNERICUL ! Dacă FAUST, şi-a depăşit gravele rătăciri prin aspirația către ceva mai bun, mai înalt, prin lupta sa interioară, OMUL ( personajul principal) luptă între cele două mari forțe/personaje (UŞURINȚĂ şi AMAR ), cu ,, povara rasei umane ” ce apasă pe umerii săi. Textul ,, ALEGEREA ” se prezintă ca un eseu, de ce nu, ca un monolog (interior) a personajului, OMUL. Stilul în care sunt aşternute cuvintele pe hârtie, derularea acțiunii, din punct de vedere dramaturgic/scenic, ne provoacă spre a ,,inventa”, a explora, un anume spațiu de joc, original şi modern ( Luminos şi Întunecat), dar în consens cu vorbele, cu ideile si trăirile fiecărui personaj. ,, ALEGEREA ” – ESTE POEMUL OMULUI, într-o luptă chinuitoare cu tentațiile celor din jur, cu armonia şi haosul vieții, cu agresivitatea umană, cu sine. Textul, regia, scenografia, muzica, coregrafia, light desing-ul şi, nu în ultimul rând, ACTORII, avem privilegiul dar şi, responsabilitatea de a insufleți această ,,PAGINĂ DE ISTORIE”, în premieră națională, la Ateneul din Iaşi, pentru Majestățile Regale, pentru publicul ieşean … şi nu numai!Toma Hogea, regizor

fragilitatea anilor

și nici anii fragili nu pot să-i număr pentru că nu vreau

seara trecută te-am văzut și te-am auzit rostind cuvintele lui Tom, un personaj pe care cred că eu îl îndrăgesc ma mult… și aș lua acele cuvinte și le-aș împrăștia peste tot, în fața celor care, nu puțini, au spus vrute și nevrute despre tine

Tu spui că ai atâtea lucruri în suflet, pe care nu mi le poţi destăinui. La fel se întâmplă şi cu mine. Sunt lucruri pe care nu ţi le pot mărturisi ţie. Aşa încât, să ni le respectăm reciproc.

 

beta-17990-menajeria-de-sticla-i-mov-00-02-55-12-still002_04196100

(sursaa foto – TVR)

eu am avut șansa să beau de două ori cafea și să fumez o țigară cu tine, de fiecare în trei; nu știu dacă am dreptul să mă întreb dacă este drept că voi doi ați plecat dincolo de cinematograful din spatele atelierului de pictură și ceramică, iar eu acum încerc să mă mențin cu încăpăținare, pe linia de plutire

îmi lipsiți amîndoi, iar atunci cînd se întîmplă să mă întreb unde sunteți și ce mai faceți, promit să îmi amintesc cuvintele lui Tom, reauzie în această seară

Nu m-am dus în lună, m-am dus mult, mult mai departe … căci timpul este cea mai lungă distanţă între două locuri. Puţin după aceea, am fost dat afară din slujbă pentru că scrisesem o poezie pe capacul unei cutii de pantofi. Am plecat de acasă, am coborât pentru ultima oară treptele scării de incendiu şi de atunci am mers pe urmele tatălui meu, încercând să regăsesc în mişcare ceea ce pierdusem în spaţiu … Am călătorit foarte mult. Oraşele treceau prin faţa mea ca nişte frunze moarte, frunze viu colorate, dar rupte de pe ramuri. Aş fi vrut să mă opresc, dar parcă mă urmărea ceva. Ceva care venea întotdeauna pe neaşteptate. Uneori era un cântec cunoscut, alteori doar un ciob de sticlă străvezie. Merg câteodată noaptea singur, pe străzile unui oraş străin, — când nu găsesc pe nimeni să-mi ţină de urât. Trec pe dinaintea vitrinelor luminate ale unei parfumerii. Vitrina este plină cu sticluţe transparente, irizate ca cioburile unui curcubeu sfărâmat.

rămîneți acolo, departe, aici, astăzi lumea este luminată de fulgere …