RECURS LA O MEMORIE CIURUITA

TEXT(repostat)  SCRIS INAINTE DE APARITIA POSTARILOR APARTININD   ‘CONDEIELOR CONSACRATE’, DINTRE CARE UNELE CRED CA DOAR ELE AU LA DREPTUL  LA EXPRIMAREA VOCII CETATII SI INAINTEA UNOR EMISIUNI TELEVIZATE!

[ nu obisnuiesc sa ma iau dupa altii]

îmi propusesem înca  după investirea în funcția de Președinte

al ROMÂNIEI,  să nu îmi mai exprim în scris vreo părere/ opinie

personală despre modul în care Vă exercitați mandatul.;

astăzi, totuși, îndrăznesc să mă întreb, degeaba V-aș întreba pe   Dumneavoastră:
în luna noiembrie anul trecut, într-o emisiune electorală la TVR, nu știați de la consilierii Dumneavoastră situația reală a economiei atunci cînd ne-ați anunțat că sunt semne  că economia iese din recesiune?

sprijiniți un guvern despre care una dintre mințile cele mai autorizate în domeniu spune ceeea ce spune astăzi;
Vă asigur că înțeleg necesitatea unor măsuri restrictive, chiar dure, care, mărturisesc că în situția de acum pe mine mă afectează într-o măsură dramatica, dar le înțeleg necesitatea;

am, însă, o întrebare – sunteți sincer cînd afirmați că susțineti guvernul Boc, condus de către cine: de către  Dvs sau dl E Boc, sau…?

îmi cer scuze ptr al doilea videoclip, dar clopotele bat pentru noi, cei mulți, atît cei care V-au votat, cît și care nu V-au votat.

să  supraviețuim, dacă putem, bine!

Reclame

Hristos a înviat!

într-o perioadă în care îmi ete destul de greu – din multe si variate (și neplăcute) motive, să ajung pe blog și pe bloguri,

într-o săptămînă pe care o credem, o știm a fi Luminată, dar pe care, unii (alții sau… ceilalți) nu ne ajută să o simțim astfel, așa cum se cuvine (poate este și vina noastră ! …, a tuturor… )
într-o perioadă în care  atunci cind reușesc să citesc sau să văd-revăd filme, se întimplă și să deschid, din obisnuință și televizorul:

în perioadă de criză – cu greu recunoscută, de gestionat, și mai greu ! –  după ce în noiembrie trecut ni se anunța – electoral, desigur….- că sunt semnale că vom depăși foarte curînd criza,
nu cred că se poate pomeni de circ și nici de pîine la televizor;
‘scenariul’ este deja cunoscut, iar vedeta, marea corupție;
și peste ani, mi-am amintit unul dintre filmele mari al anilor 1970-80:  ...And Justice For All, regizat de Norman Jewison, cu Al Pacino;
atunci, rămăsesem oarecum surprinsă despre imaginea justiției americane, relevate chiar de către americani și cu efervescența și procupările de atunci,
în clipa în care am ieșit  din cinematograful Studio, de pe Bd Magheru, am renunțat la a face o ‘comparație’ inutilă, pe atunci, între cele două sisteme judiciare ––- cel ameican și cel de la noi;
astăzi, la o emisiune de știri, mi-am reamintit filmul…

și cred că nu doar eu (mi-am pus, din nou, alte întrebări…)

am revăzut filmul în această seară filmul și îmi permit să las aici cîteva secvențe

PÎNĂ VOI REVENI MAI DES PE BLOG, euVĂ MULȚUMESC FRUMOS TUTUROR PENTRU GîNDURILE ȘI RÎNDURILE LĂSATE,
SAU VIZITELE FĂCUTE.
aș dori să VI LE REÎNTORC CU RECUNOȘTIINȚĂ

[…. și mai sper c,\ dacă voi reuși să revin, blogul  meu să arate mai bine, să fiu eu însămi mai mulțumită de el]

mîine sper să răspund fiecăruia care mi-a scris!              MULȚUMESC  🙂

Mîndră corabia, meşter cîrmaciul

Da!

Numai că mîndra corabie a cam început sa ia apă, prin găurile făcute şi de noi înşine, iar Comandantul şi adjuncţii săi au avut o clipă de revelaţie în care au constatat că nu au soluţii pentru ieşirea din criză, sau nici nu îşi propun aşa ceva.

Nu sunt adepta grevei generale ca formă de protest, cu toate că înţeleg , cred, bine motivaţiile.

Îmi  amintesc un desen care se tot repeta, mărind numărul chenarelor, şi care circula ca intr-un joc de ping-pong , între cele două mari ziare centrale de la inceputul anilor 1990: cîteva siluete împingînd conturul României în prăpastie

Si acum e vina noastă, a tuturor, a celor care au făcut  sau  nu fac, dar şi a celor care acceptăm!

Dregătorul

de Mateiu Caragiale

Smerit stă, dar privirea-i drăcească, aţintită,
Trăieşte chiar pe pânza ce-l poartă-ntruchipat,
Iar grijile şi truda adânc îi au brăzdat
De cute faţa stinsă, firavă, ofilită.

Cu duhul său cel ager, cu mintea-i iscusită
El multe uneltit-a şi câte-a şi-ndurat,
Ca-ncet, treptat, s-ajungă, slăvit şi tămâiat,
Şă ţie ţara-ntreagă sub gheara-i răstignită.

De jale şi de groază cumplit semănător,
Atotputernicia-i de mare dregător,
Încununat de faimă fu fără ţărmurire,

Aşa că astăzi lumea se-ntreabă în zadar
Ce patimă ascunsă sau ce dezamăgire
Se-oglindă peste veacuri în zâmbetu-i amar?