Nu se află lucru în care să nu mă găsesc; nu numai vocea, mea cîntă, totul răsună…
… e, începînd cu micuțele tale flori de ciuboțica-cucului pot să o iau iarăși de la capăt;
Risipei se dedă florarul
de Lucian Blaga
Ne-om aminti cîndva tîrziu
de-această întîmplare simplă,
de-această bancă unde stăm,
tîmpla fierbinte lînga tîmplă.
De pe stamine de alun,
din plopii albi, se cerne jarul.
Orice-nceput se vrea fecund,
risipei se dedă florarul.
Polenul cade peste noi,
în preajmă galbene troiene
alcătuieşte-n aur fin.
Pe umeri cade-ne şi-n gene.
pictura de Lovis Corinth
Ne cade-n gură cînd vorbim,
şi-n ochi, cînd nu găsim cuvîntul.
Şi nu ştim ce păreri de rău
ne tulbură, pieziş, avîntul.
Ne-om aminti cîndva tîrziu
de-această întămplare simplă,
de-această bancă unde stăm,
tîmplă fierbinte lîngă tîmplă.
latente-n pulberi aurii-
păduri ce ar putea să fie,
şi niciodata nu vor fi.
Cu adevărat nimic nu mă împiedică să găsesc că toate lucrurile sunt inepuizabile, intacte;
… unde și-ar aflapunctull de plecare arta dacă nu în această tensiune a unui început infinit ? –text de R M Rilke-
… și poate în acel loc-semn de întîlnire a Începutului cu Ne-sfîrșitul ase imbie uneori toamna cu primăvara
… dar nu, nu este nevoie sămă necăjesc pt că nu am găsit decît lăcrămioare –sunt printre preferatele mele, totuș,…- mîine de dimineață voi merge, așa cum m-a învățat prietenul Prévert, la Piața de flori și voi găsi ceece voi dori – flori de cîmp
Proaaspete, cu roua dimineții pe ele, așa cum se cuvine unui nou început
Hasta Siempre!