„Lipsa beneficiilor civilizatiei moderne in gindirea romanilor”, sau …

Trecînd peste cîtveva bloguri, am zărit un titlu cam.. hmm,…. cum să-i zic ? … cam şocant.
Pe blogul lui Naked Aghiuţă. In prima clipă, citesc oarecum curioasă, niţel intrigată, dar în clipa următoare îi dau dreptate, atît cît pot.
Da, oarecum curioasă şi niţel intrigată, pentru că mie acel loc numai potrivit pentru a savura cafeaua şi ţigara nu mi se pare – deloc. Eu, personal, nu ştiu cum să stau cat mai puţin pe acel colac, oricum ar fi el, simplu, ultimul tip in materie, sau pur si simplu din scîndură.

Dar să mai stau să cuget la problemele prufunde ale umanităţii, asta chiar e mult prea greu pentru mine, aproape imposibil.
Dacă mai citesc încă o dată textul, îmi dau seama că, de fapt, preocuparea lui Aghiuţă este cît se poate de serioasă: chiar dacă nu văd sau nu înţeleg legatura dintre acel act fiziologic şi gîndirea la problemele seioase ale vieţii, nu pot să nu îi dau dreptate că lipsa de confort in asemenea condiţii influenţează buna funcţionare a neuronilor; doar oranismul uman este un tot unitar, nu-i aşa ?

Noi ştim că suntem descendeţi ai romanilor, ori aceştia, făuritori ai unei culturi ale cărei urmări şi binefaceri (urmări binefăcătoare) le simţim şi astăzi, la începerea oricărei lucrări construiau acel loc pentru buna funcţionare a organismului.
Că peste romani, care au rămas în istorie, au venit alte popoare cu propriul lor sistem de igienă, este la fel de adevărat. Că România a cunoscut mai mlte dintre aceste obiceiuri, iar unele au fost preluate- împrumutate pentru prea mult timp, este la fel de adevărat.
Şi nu cred că trebuie să mă gîndesc să compar gradul de igienă în diverse părţi ale planetei cu nivelul de bunăstare al popoarelor respectiv.
Cred că e destul să rămîn cu gîndul in România noastră şi chiar la aceasta de acum, de la început de mileniu trei (al treilea mileniu). Aici, în ţărişoara noastră se pot întîlni tot felul de sisteme de igienă personală şi tot felul de colacuri: de la cel mai reconfortant, pană la cel simplu din două scînduri bătute in cuie, sau chiar la cel inexistent rămas ca moştenire de la acea cam prea lunga si nu prea roditoare dominaţie turcească ca acum românii îşi fac sejurul la turci, asta ţine de alt posibil subiect.
Aghiuţă al nostru a avut ghinonul de a sta pe un colac aflat afară, incomodat de vitregiile unei vremi capricioase sau neprietenoase, ba chiar şi de bîzîitul umei muşte şi s-a oprit din gîndirea la marile probleme.
Cum stau şi mă întreb eu, fără pretenţia de a mă gîndi adînc şi/sau profund la marile probleme, dar cum am şi eu obsesiile mele, mă întreb: oare cei îndrituiţi de către noi să gîndească la problemele esenţiale pentru noi, neamul şi ţara asta, ce fac la prima oră a diminetii, cu sau fără cafea sau ţigară?
Unde îşi fac planurile pentru săptămîna sau ziua de lucru? După cum arată drumurile naţionale sau judetene , cele comunale –- aproape inexistente, sai mult doritele, invocatele si mereu pasate, dar ramase veşnic în stadiu de proiect, cred că planurile şi proiectele pentru acestea, se fac pe un colac asemeni celui al lui Aghiuţă.
Ei, dar să nu fiu pesimistă, cu atît mai puţin răutăcioasă şi să sper că noul guvern pus deja pe treabă, dacă tpot schimbă schiţe şi programe de la o saptămînă la alta, ba chiar la cîteva zile, va găsi după îmgheţarea salariilor şi a pensiilor bani pentru un colac mai bun, mai comod şi se va gîndi la drumuri, autostrăzi, la conducta Nabucco, la surse de energie neconvenţionale, la WC-uri publice si va renunţa la toalete ecologice incuiate. Oare se va începe bugetul de austeritate cu raţionalizarea hîrtiei igienice?
Ei, este doar început de guvernare, început de criză, început de… proiecte MAJORE.
Sa gîndim optimist şi aşa cum, probabil ni se va sugera- să ne vedem conştiincios de problemele noaste ale fiecăruia şi să gîndim şi noi cu propriile noastre creiere, o altă preocupare a lui Aghiuţă. 🙂

Anunțuri

4 răspunsuri la „„Lipsa beneficiilor civilizatiei moderne in gindirea romanilor”, sau …

  1. acu… Anamaria, ai atins o alta tema „draga” mie. Grecia antica sau Germania? maretia gindirii sau gindirea pragmatica… da poa dezvolti tu subiectul, daca te tenteaza. esti mai profunda si sigur mai documentata. da promit o replica-n contra a orice vei scrie! chiar de-s de acord de fapt cu spusele tale.hihihi doar polemica-i mama intelepciuni, nu? iar despre ocirmuitorii de sed linistiti pe colacele lor de lux… de mult is satul de ei, asa ca nu mai merita timp pierdut din partea mea. mai vorbim…

  2. Din nou, ai in text mai multe subiecte, desi , tema in sine , ar parea simpla, poate chiar mai mult de atat…
    Intr-o foarte cunoscuta schita, Caragiale numeste locul despre care discutam” compartimentul in care nu intra decat o singura persoana”.Asta inseamna ca acesta este singurul spatiu( i se mai spune, intamplator sau nu si tron, exista si un proverb , cu regele ) in care esti tu si problemele tale,fiziologige si sufletesti.De confortul momentului depind multe; durerile nasc dureri, eliberarea inseamna liniste, decizii clare etc.
    Daca privim problema ca element de civilizatie, cred ca, dupa cum arata si cat de igienic este, iti dai seama de multe lucruri; daca ne referim chiar la o tara, spun ca, de indata ce treci granita, venind de undeva, si trebuie sa intri in incaperea de care tocmai vorbim, dupa miros, iti dai seama ca te-ai intors…

  3. @ aghiuţă: acum, ca nu mai am tentatii …onaniste (?!!!), devin profunda si ma arunci direct in Grecia antica, ori in Germania pragmatica? mai vorbim, desigur; am facut eu primele clase la Hontherus, in Brasov,
    dar in limba romana; trebuie sa ma lamuresti in care Germanie trebuie sau vrei mata sa ajung eu: in cea a lui von Bismark, sau in asta mai recenta, cccondusa de o cucoana, care, zau, ca ma face sa imi fie dor de Margaret Thatcher.
    🙂

    @Floare albastra: vai si cata dreptate ai! dar mie mi se pare curios ca si dincolo de granitele noastre, ‘chestiile’ astea difera de la o tara la alta; sau poate ca nu ar trebui sa ma mire;
    un sfarsit de saptamana frumos!

  4. bre sisifule, ii greu de lamurit treaba cu perioada… ideea e ca grecia d-acu, desi leagan al gindirii se zice ca-i, ii acu undeva mult in urma practicilor nemti… tema era daca sa gindim frumos sau sa gindim cu folos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s