nu, Ana, NU! – ba da!

„In prima sa dragoste,  o femeie isi iubeste iubitul, in celelalte , tot ceea ce iubeste este iubirea.” –Lord Byron

dincolo degriji și de  probleme -nu puține și cîtuși de puțin de neglijat, a le ignora este i m p o s i b i l – ale sale și/ sau ale celor din jur(ul său, știuți sau nu),

Ana  trebuie să redevină pentru o scurtă vreme, fie și doar pentru cîteva clipe,Sisi (f)

pentru că este a doua dimineață în care simte că nu mai este posibilă vara în noiembrie, luna care pentru ea știa că daca nu-i o amăgire, ne este un senin veșmînt.

și se-nvelește strans în taină, ca vara sîngelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu sa ardă

  

știe că nu mai poate întreba o anume  stea

ce sărbătoare scuteşti? ce ceas împlinit?
aperi un mare mormînt, sau vreo apă vindecătoare?
păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?

   – Lucian Blaga-

  trezită pe o plajă pustie, într-o dimineață răcoroasă,

o dungă roşie-n zări se iscase
şi plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii încă dormind, mi i-au atins.

mă ridicam din somn ca din mare,
scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele,
sprâncenele cristalizate de sare,
abisele

– Nichita-

        și mă voi cufunda din nou preț de-un gînd în abisul tău

acum, deocamdată, îți las aici ceva ce ar putea fi (dintr-)un preludiu, un altul

cu ani in urmă am citit ciclul lui Augustin Buzura si desi mi-a placut mai mult Drumul Cenusii, acum imi amintesc destul de bine -cred- fraza din Refugii : .”.. ar trebui să fac în așa fel ca îîncepînd de azi să nu mai fiu obligată să mă detest ”

sunt convinsă că nici nu te vei mira și nici nu vei zîmbi

(nu mă-ntreba întunecat de ce nu am rămas pe blogul mic…)

sentiment înorat pe un semn înnodat

Semn 2

tu nu-nţelegi că cel mai greu e sentimentul?

tu nu-nţelegi că sentimentul unei pietre

o smulge şi o zboară şi-o atârnă

şi-o pluteşte?

tu nu-nţelegi că noi cădem lăuntrul nostru?

că sentimentul de lăuntru

îl ţinem greu, răzbătător prin pietre.

tu nu-nţelegi aceasta?

tu nu-nţelegi că stelele în sine

sunt un lăuntru din lăuntrul depărtat?

tu nu-nţelegi că albul în desime

e negru împărat?

Nod 32

mai stau o înserare,

ca să văd,

umbră din umbră cum se lasă,

cum al luminii văzătoare, dur prăpăd

devine de din ce în ce mai moale,

cum se lungeşte umbra după pomi,

cum omul după om se prelungeşte,

cum zidul dimineţii lent se năruieşte,

şi cum lumina stelelor răsare,

pe o cu totul altă înserare.

scanare romantică de flori de cireș, cu pasiuni și vise de nisip

După cîteva zile am reușit să mă desprind de o atmosferă sau de … o ‚stare’ în care, parcă  își dăduseră întilnire personajele din Scaunele lui Eugen Ionescu, cele ale lui T Williams și nu întîmplător cele din Pisica pe acoperișul fierbinte , alături de parveniții lui T Maziliu din Mobilă și durere, probabil ca ciudățenia cu care și în care (con)viețuiesc să fie desăvîrșită.

și am reușit să ies afară, la aer, unde nu mai ploua, dar bătea un vînt prea aspru pentru o lună de vară.  M-am oprit să cumpăr ziare și am rămas în mînă cu ultimul volum din Cireșarii lui Constantin Chiriță (în lăzile din pod, care nu știu dacă voi mai reuși să le deschid vreodată, sunt două ediții ale acestei părți din lumea mea….)

mi-am amintit că vara trecută, cred, într-o seară tîrziu, sau înspre zori, Zamfirel Pop, turdeanul, m-a ajutat să îmi amintesc cîteva versuri din Ovidiu, poetul pe care am început să îl citesc – recunosc!- după  ce am aflat mai multe în acest volum….

ajunsă acasă, nu am căutat imediat versurile scrise sau dedicate Flaviei, ci am deschis, la întîmplare, aici:

de fapt, cred că oriunde aș fi deschis mi-aș fi regăsit aceeași prietenii frumoși, păstrați din adolescență și pînă acum și de la care nu mi-am luat niciodată rămas bun, pentru că pur și simplu nu am putut să o fac(em);

am căutat, apoi, pe al doilea rînd de pe al doilea raft și da! – am găsit și Trilogia în Alb și Întîlnirea, dar am zăbovit ceva mai mult asupra unei cărți nedrept de lăsată în umbră: Romantica și am recunoscut  nu fără un fel de jenă că aprăape uitasem de poezia lui Horațiu sau a lui Terențiu, ll-am redescoperit altfel pe Nietzsche, am simțit din nou plăcerea polemicilor în și de  idei, puterea prieteniei și acel ceva rămas pentru mine posibil doar pentru o singură, o  unică  clipă în viață, iar dacă ai norocul să o simți, să trăiești acea clipă, devii și rămîi puternic pentru tot restul cît ti-a mai rămas

și aici am ales aproape întîmplător un fragment…

Cel care a abandonat Politehnica în favoarea filologiei, a rămas îndrăgostit, subjugat, aprOape, de farmecul abstract, în aparență, al numerelor, dar și al adevărului încifrat în și dincolo de axiome și formule

În literatura noastră, eu, personal, nu am întîlnit decît la  el, aventurierul florilor de cireș și la H R Patapievici plăcerea care cucerște pînă la copleșire benefică și fascinația față de formulele și legile fizicii, ale matematicii sau ale astronomiei care ne guvernează…. [unora poate le provoacă / aduce un ritcus alăturarea acestor nume…. și totuși, mie nu]

În romanul Pasiuni am găsit această schiță de portret

Iar dintr-o altă carte a alunecat,atinsă  de timp, această …”caricatură anunț”din SLAST  1986

A iubit poezia, a scris frumos, aproape poetic, a avut prieteni buni poeți adevărați ( de parcă poezia ar îngădui șia ltceva….), a ajutat generații la rînd să descopere poezia scriului și a vieții

Poate cineva mă  va ajuta să îmi amintesc continuarea…

‚ m-aș dărui viorilor și lumii

și vîntului, în strune să mă poarte…’

[ de dragul cărților sale aș fi transcris capitole întregi, dar acum încheietura mîinii nu prea se lasă îmbunată…., de aceea, dacă trebuie cer scuze pentru  forma scanată….]

… ca și cum

   Strig cuvîntul ca și cum ar avea fiu piatra, ca și cum ar avea fiică frunza.

 Mor si strig cuvîntul, ca și cum muntele ar fi munte, ca și cum vîntul ar fi plin de aer,

 Ca și cum albina ar avea țepi în coada ei cu țepi, ca și cum tu, dragostea mea, te-ai uita la  mine cînd dorm dus, unde dus? – dus și atîta.

                           NICHITA – Respirări : Pentru unii, pentru alții

 

                                            [Edit Sport-Turism -1982]

 

                                                ( scanat din volumul NODURI și SEMNE -Edit Cartea Românească )