doar că uneori zîmbetul meu se pierde în răcoarea diminelor cînd caut răspuns la întrebarea ”și azi ?…”
ori în lanțul problemelor care par(e) să nu se mai sfîrșească și care lasă urme adînci și dureroase
sau în ceasca cu ceai ori chiar pe fundul ceșcuței cu cafea filtrate, unde găsesc urme de zatz
este greu să îl găsesc într-o prietenie frumoasă de ani de de zile, stricată tocmai de capriciile blogosferei
îmi e dor de totți: de Andi, de Paul, de Gala, de Mircea, de Angela, de Geocer, de Mirela, de Dan(notopic), de Aghiutză, de Scena, de Lumsa, de Cristi și de Geanina, de Tavi, de Motonio si de Mr C, de Lanternativa, de Sir Dan cu al său ziar de la ora 5, de monoloagele mereu surprinzătoare și rafinate, de poveștile unui Chip Frumos, de cele ale lui Vania, de Abbilbal cu cei doi voinici ai săi
*(cei ”vizitați” mai rar în ultima vreme)
de cei mai de la începuturi,și de cei mai noi
îmi este dor de toți!
și mă caut anevoie pe mine însămi