
Păcat de toamna asta frumoasă și generoasă!… Prostia, ignoranța, lăcomia, răutatea și ura nu au vreun anotimp anume , iar odraslele sau rubedeniille lor precum teama, groaza, violența, umilirea, crima se întrepătrund tare încâlcit, iar forma cea mai hidoasa este, fără îndoială, războiul La mijlocul acestei toamne în cel mai zbuciumat loc de pe planetă , într-o dimineață liniștea, care acolo seamănă mai mult a acalmie, a fost spulberată într-un mod barbar, greu de imaginat. Așadar infailibilul Mossad și impenetrabilul IFD s-au dovedit sau s-au lăsat descoperite (se va afla, probabil, mai devreme de cincizeci de ani), replica s‐a vrut pe măsură, în çoșmarul care a urmat și care este greu de prevăzut când și cum se va termina, printre răni, agonie, disperare Atât cât mi-au permis timpul și problemele personale, în aceste zile am înțeles din mass-media de la noi că măi există, totuși, ONU și OMS, că zona rămâne complicată și de mari interes(e), că se redefinesc alianțe și se ñuanțează discursuri așa că nu trebuie să mă mir de ce ĺa noi cei din taberele suveraniste, simpatizanți ai ĺui Trump pledează pentru cauza palestiniană (sîc!), iar cei care admiră acrobațiile diplomatice actuale de la Casa Alba uită în timpul cărei administrații a fost susținută „Primăvara arabă” , abandonată prea repede. Într-o lume bulversată, prinsă în vremuri ñebune, când am auzit diñ partea teroriștilor Hamas urarea de ‘bun venit în iad!’ , m‐am întrebat cu o neliniște greu de „explicat” dacă acei indivizi chiar îi știu pe Prosperos, pe Ferdinand, eroii lui Shakespeare
“Hell is empty and all the devils are here.” ― William Shakespeare, The Tempest, ActI