pînă una, alta

oricăt de dragă mi-ar fi – și îmi este- poezia lui Frank O’hara, nu am plecat să caut asemenea lui, fericirea în vînt

am-plecat-sa-caut5

am înțeles  destul de bine –prea bine, poate- și pentru totdeauna că reîntoarcerea la inocență este imposibilă

drum-interzis1

pentru că prostiile – cît de ușor mi-ar fi dacă le-aș putea considera astfel….-

https://anamariadeleanu.wordpress.com/2013/03/06/m-ai-invins-tirg-nenorocit/

rămîn valabile,

pentru că mai cred că  acest adevăr este al meu

adevarul_meu

(îmi place uneori mai mult Pascal decît Descartes cu al său –universal, cred și eu, de aemenea,- adevăr unic…)

mda, ”una-alta” sau de  mai multe ori ..”nada personal”…

plec într-un oraș frumos și drag mie, unde pe vremuri, fugeam la teatru, plătind amenzi pentru că traversam peste rondurile cu trandafiri

acum merg cu speranța că mă voi regăsi pe mine însămi – și am suficient de muncit  la propriu, nu glumă!-, iar dacă voi reuși, mă voi întoarce acasă – și aici, pe  blogurile mele, reluînd lectura unor bloguri  familiare și a altora noi, decoperite cu o surpriză aducătoare de bucurie

și trecînd                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          cu un nevinovat, deși nepolticos, je m’en fiche, peste toate neplăcerile din …proximitatea… reală, voi începe, probabil să scriu un scenariu – de teatru, de film, încă nu știu; loc pentru maculatură este suficient

(m-am ”molipsit”de la vizitele lui Darius –o fi regele persan ?1?- și îmi …scapă un haha; mulțumesc, vizitatorule care mi-ai ținut și starea și mintea pe linia de plutire!!!)

în ultimul timp am redescoperit în fonoteca radioului o piesă mai puțin … discutată și disputată a lui T Williams : Vară și fum

varianta radiofonică este remarcabilă, cu totul  și întru totul deosebită

dar cum  este vară, e vremea vacanțelor și este timp pentru lectură ( scrisullui Tennessee  Williams nu este pentru lectura ușoară, recunosc), înainte de a se asculta înregistrarea de la Radio ori de a viziona filmul cu Laurence Harvey (preferatul mamei mele), eu aș reciti mai întîi piesa (textul piesei)

summer and smoke

TUTUROR – PRIETENI, CUNOSCUȚI MAI MULT ori MAI  PUȚIN  SAU DELOC,

Vă doresc o vara așa cum și-o închpuie fiecare

pe curînd?

voi reveni aici atunci cînd mi se va părea- nu neapărat cînd voi simți- că starea mea  …lăuntrică …este aproape ok

nu știu de ce las comm deschise, dar cred că likurile lăsate se cuvin a primi mulțumiri, dar așa, fără să știu pentru ce anume…,  ( fără răutate, dar unii care trec pe aici, din ce în ce mai rar și tot mai puțini –de parcă, eu aș face altfel …!!!- mai lasă un rînd pe ici, pe colo, prin alte părți, adică; nu! nu mă voiu adapta pe deplin regulilor bloggeritului, cu răsunsuri si like pentru  cenți și nici din …. amiciție; citesc,   îmi place, dacă sunt logată, las un semn și trec mai departe)

[ști(Ț)i ceva?–- mi-am propus să învăț o limbă străină, încă nu am dat cu zarul ca să o aleg]

… s-a vrut a fi, cîndva, un blog serios și rămas cu adevărat amestecat (și) de-a valma

*

Interogație

de Horia Lupu

schimbăm atîtea vorbe într-o zi

înfipți în gînduri…

ori dincolo de-aceste-ntinse vînturi

și dincolo de vînturi, ce-o mai fi ?

(din volumul Marginea Verii, 1983)

și este vară...

O Zi pe Scîndura Vieții

Mesaj de Ziua Mondială a Teatrului 2011

Anul acesta vom sărbători majoratul Festivalului Intenaţional de Teatru de la Sibiu. El devine astfel cetăţean cu drepturi depline pe tărâmul artelor spectacolului din România şi din lume, precum tânărul care votează pentru prima dată, aşteptând să fie conectat, direct şi irevocabil, la emoţie şi frumos! Primele trei ediţii ale FITS au fost dezvoltate în jurul Zilei Mondiale a Teatrului, ziua de 27 martie. Am încercat astfel să alăturăm construcţia cu sărbătoarea, omagiind Emoţia şi Creaţia.

Este fascinant să vezi astăzi, când FITS aniversează libertatea şi responsabilitatea vârstei independente, sutele de tineri, studenţi, voluntari, artişti şi manageri care vor să sărbătorească într-un maraton special de 25 de ore, Ziua Mondială a Teatrului.

În acelaşi timp, faptul că spectatorii au umplut până la refuz toate spaţiile în care Teatrul Naţional „Radu Stanca” a prezentat spectacole în ultima stagiune demonstrează valoarea producțiilor pe care le aducem în faţa publicului, dar şi iubirea cu care suntem înconjuraţi.

La ceas aniversar, mulţumim tuturor celor care ne susţin: publicului pentru căldura manifestată, presei pentru promovare şi prietenie, şi familiilor noastre pentru tot ce ne dăruiesc. Constantin Chiriac, Director General TNRS/FITSM

în urmă cu cîteva săptămîni l-am auzit pe Alexa Visarion spunînd într-un interviu (sper ca memoria să nu mă păcălească…) cum că teatrul nu se poate imagina, că nu există în afara celor doi mari care l-au creat: Shakespeare și Cehov.

Da, dar îndrăznesc să cred că este și există cu mult și prin mulți și multe și pe lîngă cei doi mari. Desigur, fiecare are preferințele sale – iar ”faptul” sau ”ideea” că dreagostea mea pentru teatrul/opera scrisă(e) de către cei doi  este copleșioare, se înțelege uysor din ceea ce am scris pe blog pînă acum;  al treilea pentru mine este Tennessee Williams; iar din dramaturgia națională – Horia Lovinescu.

Într-o astfel de Zi, în care unii  dintre noi –destui, îmi place să cred- simțim că putem fi și noi cîteva ore în Arcadia, rămînînd cu o fărîmă de bucurie – ceea ce nu este puțin în astfel de vremuri…-, într-o asemenea zi ai parte și de surprize mai puțin plăcute; cu toată înreligența împrumutată, dobîndită, cultivată/întreținută și cu înteraga sa ”dotare” internetul își arată ”scăpările”: am căutat, în mare grabă, recunosc, înregistrări cu piesele lui H Lovinescu și T Williams, dar, din păcate, nu am găsit dewcît o înregistrare audio și secvențele de mai jos .Poate că anul viitor se vor găsi mai mult(e) preluate din arhiva TVR și nu numai…  (de exemplu acel Orfeu în infern regizat și înterpretat de Adrian Pintea la Teatrul Româno-American)

și sper ca cei care nu pot vedea acum nici un minut, să se poată bucura de cîteva din  cele “25 de ore de teatru non – stop”, așa cum și-au propus un grup de tineri, pentru a ‚marca’ această sărbătoare a teatrului.

(este o sărbătoare frumoasă, o zi prea aglomerată pentru a-mi ”explica”mie insămi de ce nu am ales secvente de pe net cu sau din piesele jucate sau ecranizate de T Williams, sau de ce nu am pomenit nimic în aceste zile de Elizabeth Taylor)

Cel care ne-a lăsat un tramvai numit dorintă pentru a putea visa mereu la dulcea pasăre a tinereții, scria undeva că viața este o întrebare fără răspuns, dar să credem în demnitate și în importanța întrebării.