un fel de… intermezzo

sau timpul meu irosit -scuze!-  petrecut pe FaceBook…
” e imposibil sã retranscrii integralitatea realitãții, cuiva care n-a trãit-o, in fața acestei imposibilitãți… ,cei rãi fac jurnalism, cei buni scriu povești. iar geniile… fac teatru;se ia realitatea și se face din ea ceva: poveste’
inca după primele două sezoane ale serialului caut un cuvînt (parte de vorbire sau de propoziție) care să definească cît mai ‘fidel’ tot ceea ce este cuprins aici, în acest film și nu reușesc; aseară, tîrziu, la cîteva minute după genericul final al episodului cu nr-ul … din ultima serie, m-am auzit spunînd eu însămi ”colosal”; și totuși, ceea ce memoria mea a reușit să rețină (sper) din indatorata rememorare a celor 4 Maquis, nu este îndeajuns pentru ceea ce ESTE acest film serial (l-am desoperit intîmplător și tîrziu, recunosc)

Claude et les Maquis

   pGKvvasvybQLAvJAqOkNDovvqzd    un village fra -les tous...

Reclame

Băsescu și Boc au nevoie de lecitină, cavit, glutacid

sau altele pe care eu nu le cunosc pentru că stau bine cu memoria.

aș avea nevoie, poate, de o injecție letală, ceea ce nu m-ar mira să primesc;
credcă în situația de acum ar fi preferabil.

nu aș mai auzi două cuvinte pe care  cei care le rostesc ‘emfatic’ nu prea cred în sensul lor
‘decență și ‘român

și acum am învățat și eu să înjur:

șă  ajungeți într-o prăpastie sau o gaură portocalie   toți cei care l-ati votat și îl/îi sustineți

las comentariile deschise, de data aceasta, pentru a putea fi eu, la rîndul meu înjurată, deși, sincer, nu cred că va fi vreunul.

a, da, o precizare:
dacă blogul nu îmi va fi șters, cînd voi putea voi scrie din nou normal….. ”normal”