posibil epilog

uneori ceilalți Îți dau puterea si chiar curajul sa chemi Sfârșitul ìnainte de a bea cafeaua ďin ceașca de lut la jumătatea toamnei

și chiar dacă auzi , ca pe o șoaptă dorită, versul acela adevărat sau adevărul cuprins în minunatul vers , adică ceea ce știi prea bine ca așa ar trebui să fie, nu te mai gândești ca dragostea adevărată are epitaful pregătit

o simți de ceva vreme: ultima litera a epitafului nu este o floare, ci o frunza atinsa de toamnă

(te așezi pe marginea trunchiul uitat de copac și intorcandu-te în copilărie , desfaci cuvântul intre palme :sunt doua -un pronume și cel mai frumos substantiv)

Acum nu trebuie să dai socoteală cuiva. Nimănui

Reclame

Comentariile nu sunt permise.