cuvinte ULTi…

 

și totuși -cu ceva-cîtva-cumva-de undeva- șansă nu vor fi , poate, ultimele cuvinte

 

 

 

(reparăm ochelarii și revenim înainte de a SE  apăsa pe trăgaci )

 

Anunțuri

deocamdată, de pe FB….

de pe contul meu, desigur!

nu sunt și nu am fost fan Tsipras, chiar dacă este de stînga (mă rog, unii -foarte democrați- îl consideră aventurier politic, alți, de la limita dreptei, îl numesc anarhist…), dar astăzi cel care a bulversat nu doar un continent a fost aplaudat îndelung în plenul Parlamentului European
in aceste zile mi-am amintit filmele lui Costa Gavras (unul am reușit să-l revăd) și acum am înțeles că deși Fr Hollande nu este Fr Mitterand, nici Frau Angelica nu este Herr Khol, la îndemnul surprinzător pentru mine venit de peste Atlantic, se va găsi o soluție bună (acceptabilă ?) atît pentru Grecia cît și pentru ceilalți membii UE/EU, iar aceasta nu va fi cea declamată de către un personaj din filmul Capital al lui C Gavras:”we’ll keep robbing the poor to give to the rich”
de ce? poate pentru că vom reauzi ceea ce știm de la Borges; cît timp va dura aceaastă, vom ști că vasul lui Ulise se va întoarce în Ihaca, cît timp va dura această muzică vom fi cuvîntul și spada, (…) cît timp va dura această muzică, vom merita să fie văzut, de pe o culme, pămîntul făgăduit.” Și poate unii, nu puțini, vor murmura AMEN ; pentru că pe FB nu se poate fără poze, eu o aleg pe aceasta, de aceaastă dată găsită și preluată de pe net….

Acropolis, Athens

Acropolis, Athens