un fel de invitație

deocamdată amîn ”explicația” existenței mîinillor pictate de Albrecht Dȕrer pe blogul meu pentru că am găsit un commentariu din partea Katiei interesant și incitant, totodată; mie așa mi s-a părut
îi cer și acum, aici, scuze Kaței pentru că am șters rîndurile sale, dar erau lăsate la o postare care, fiind scrisă dintr-o ”răbufnire” care ar fi putut părea răutăcioasă, nu și neîntemeiată în ceea ce mă privește, trebuia să fie ștearsă
(dezamăgirea mea rămîne, dar cui folosește? nici măcar mie; arta este pentru toți, nu-i așa?.. mda! cam așa….)

Katia a scris astfel:
scris în 2014/09/15 la 21:20
(Am vazut in Atena, pe peretele unui bloc oarecare, pictate mainile doar ca oarecum invers: http://www.iefimerida.gr/sites/default/files/grafiti-prosxeyxi-660.jpg
Sa se implore de sus in jos, n-as prea crede. A fost prima idee care mi-a venit in minte vazand opera, m-a revoltat putin, recunosc. M-am mai domolit zilele trecute cand am revazut-o. Poate ca ceva curge din căuș, ca mainile dau fara sa ceara nimic altceva decat atentie. Ca nu sunt maini obisnuite, au o mare incarcatura – emotionala – asa pline de personalitate cum le inteleg eu.)

imaginea adusă de Katia este aceasta
   (dați click pe imagine)

iar alături de gîndurile sale cred că unii -de fapt, toți, dintre cei care trec pe aici, din în ce mai puțini, este și acesta, poate, un semn pe care mi-l dă Timpul, așadar, fiecare vizitator al blogului meu are interpretarea sa personală
pe care, dacă binevoiește, o poate face cunoscută, o poate împărtăși cu alții

eu le mulțumesc și Katiei și celor care trec întîmplător sau nu pe aici

(și regret sincer, dar chiar nu reușesc în aceste zile să vizitez vreun blog, dar poate că totuși…)