o ploaie de toamnă ca o suită gotică

în această dimineață mi-am verificat, ca de obicei, mailurile înainte de plecare, cu ceșcuța de cafea aături;
am găsit linkul postat pe FB de Andrei Pavel și cu o stare bună de mers desculță printre pietre sau mărăcini, că tot nu simți nimic, am încercat să glumesc neinspirat: ploaia de la începutul toamnei… ;

între două ”porții” de MECEFF am trecut pe acasă, am deschis telefonul și în clipa următoare, nu chiar instantaneu, în mine a început să plouă cu adevărat
chiar am obosit de atîtea plecări; suport multe, încă mai rezist cît de cît, dar puținii prieteni adevărați și buni, vreau să-i păstrez, să îmi rămînă aici, în lumea asta, chiar dacă sunt la distanțe incredibile

am luat un disc cu Suite Gothique op.25 de Leon Boellmann în interpretarea lui J Vl Michalko, un album cu reproduceri după Klee, am spălat ceașca și am luat o alta cu ceai din flori de păducel și privind la vremea nehotărîtă de dincolo de fereastra deschisă, mi-am amintit și de celelalte învățate de la Domn’ Profesor, cum îi spuneau prietenii săi mai tineri – și mi-am amintit că în fizică nu doar optica e frumoasă numai pentru că are multă geometrie, că astrologia și astronomia se pot întîlni, mi-am amintit ce este, cum se formează și cum arată un fractal, mi-am amintit printr-o ciudată coincidență că, așa cum spune Andrei în videoclipul său, după ploaie se înseninează (prietenii de suflet ”simt” mereu cînd e nevoie de ei…)
și tot el, Fizicuță-Borg îmi spunea că trebuie să răzbesc și aici, să mă adaptez eu orașului ăsta care…

iau discul, albumul, cutia cu ceai și le pun deoparte
și oricît mi-ar fi de greu, cobor într-o după amiază cu un cer de  pe care care au dispărut norii

(dar ostilitatea față de mine a burgului HIPERcivilizat, nu prea)

la primăvară cine îmi mai culege flori de soc pentru suc și pentru ceai ?
––––––––––––––––––––

dacă mă mai găsește primăvara

Anunțuri

2 răspunsuri la „o ploaie de toamnă ca o suită gotică

  1. No servus și o seară bună îți doresc. Având puțin timp liber acordat de cei doi prunci, am făcut o incursiune prin lista de bloguri și am găsit cu multă plăcere postarea ta. Nu te-m uitat, dar asta-i viața. Niciodată nu facem ce vrem, mai ales când depindem de alții și eu depind mult de cei doi prunci. Asta doar pentru că îi iubesc mult și-mi face multă plăcere să fiu alături de ei.
    Îți doresc să ai parte de o noapte liniștită.

    • a b b i l b a l, recunosc: imi era dor de tine
      si de cei doi voinici ai tai, pe care i-am vazut adesea pe blogul tau, maricei si frumosi


      da, ai dreptate, nu putem sa facem ceea ce ne dorim de fiecare data, dar lucrurile nefacute la timp la razbuna crunt

      o saptamina buna
      un gand cu drag tíe si nepotíor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s