Să scriem
adică să scriu
orice
nu contează, să apară acele semene care să ”ateste” că sunt, că încă (mai) sunt
de parcă ar avea vreo importanță
ei bine, pentru mine, în toamna asta, are
pentru că vrea să mă urîțească și pe din(l)ăuntru, iar eu mă încăpățînez să-i rezist (deocamdată!)
și cum nu sunt înțeleaptă și nici dreapta măsură (cum exagerat scria cineva ca răsspuns pe un alt blog, ca pe orice exagerare am luat-o ca pe o glumă ori ca pe ironie …..subtilă….), deci/așadar, pentru că nu am măsură cumpătată în ceea ce fac,
am ales să reactivez vechea stare, adică prostia de a avea un blog
și scriu
scriu orice nerozie care îmi trece prin cap (habar nu am prin care emisferă sau prin care lob)
că o fi original, adică formulat de și în propriile sinapse, dezvăluindu-mi rușinos IQ-ul, că o fi vreo metaforă sau vreo parabolă rămasă într-o circumferință de pe undeva pe unde am întîlnit-o, eu cînd nu citesc bloguri mă plimb cam mult prin aer liber și pe pagini tipărite sau electronice
și ce-i dacă îi dezamăgesc pe cei care caută pe blogul meu lucruri cît de cît serioase – există, totuși și așa ceva- ?
ce-i dacă am să cotrobăiesc prin cutiile mai de la îndemînă, nu prin lăzile prețioase din pod ? voi găsi poze și ilustrate comerciale (cum să le spun altfel ca să mă feresc de cuvîntul kitsch ?), le voi posta cu un citat celebru, fără a pretinde că sunt ale mele!!!, mă voi hazarda să ”explic” de ce nu îmi place cutare personaj politic(hiu), voi reîncepe să las comm de bon-ton pe blogurile pe care le citesc –dacă vor fi acceptate-, voi face cam tot ce se cere în bloggeritul obișnuit
și voi găsi –poate suficient curaj de a comenta articole pe care le caut si le citesc pentru confortul interior, care suplinesc lipsa lecturii a vreo două reviste independente hiperpolitizate (articolele și cărțile semnate de Angelo Mitchievich sunt pentru mine un astfel de adjuvant [cuvînt totalmente neinspirat] binefăcător –adjectiv întru totul adevărat),
voi comenta, în felul meu, desigur, filme aici, pe blog, pentru că unele de specialitate par să parafrazeze un vers dintr-o poezie de-a lui Mihai Ursachi, adică este un cerc care permite ochilor doar să admire
voi reîncepe să număr de la 1001 plus ceva, dar găsind și frămîntînd alte dileme, dar în altă parte decît pînă acum
voi trece peste regretul de a fi lăsat prea ușor să îmi fie luată de către vîntul de toamnă o scrisoare de pe un drum interzis ce a zburat, se pare, într-o direcție nu tocmai potrivită
și voi scrie p(r)oVEști(i)
tot se aprind focurile prin odăi care trebuiesc încălzite, lumina zilei se împuținează, vine repejor vremea torsului și a poveștilor
**
o poveste este și cea spusă de către copiii din postarea anterioară
cînd voi avea timp, dispozițiea necesară, o zi în care mîna va fi mai odihnită, poate o voi spune și în cuvinte
dar fiecare poate să o înțeleagă în felul său
și pentru că tot suntem amenințați cu o iarnă grea, eu mă gîndesc să plec în Kamceatka, unde sper să înțeleg cum se pot scrie în japoneză mailuri de pe site-uri rusești, ”căci” chiar cred că sunt simpatice mesajele pe cae le găsesc ca spam-uri
O Toamnă de poveste să aveți (nu doar cei care treceți pe aici)
–––––––––––––
** (reproducere rămasă de la mama, nu se disting decît inițialele R G )
ce suntem noi, Ana dragă?
răzlețe alegorii, cutiuțe rătăcite prin podul cu ochi uimiți(încă), frunze și flori- în buchet sau de-a valma, ilustrate și semne de ploaie, seri albastre cu cioburi de lună, soare zâmbind prin perdele de nori..și, ascuns printre toate- copilul din suflet !
ApreciazăApreciază
🙂
copilul pe care îl știi îți mulțumește, GINA !
ApreciazăApreciază
…nu este o prostie sa ai un blog,asa credeam si eu candva//o prostie este lipsa de comunicare intre bloggeri,am mai spus-o,o repet!
Analizand motivele,filozofie nu gluma…adica multe se pot deduce despre oameni,mai ceva decat in viata reala cand ai ceva de impartit cu cineva ,dar aici in fond nu..Si totusi…
ApreciazăApreciază
…și totuși, e toamnă frumoasă și curge apă pe Trotuș
🙂
OK!
ApreciazăApreciază
Ană, analiză pe text:
1. Nu numai pentru tine are importanţă că eşti.
2. Nu e nevoie de proba scrisului ca să dovedeşti că eşti.
3. Toţi încercăm să rezistăm în faţa demersului toamnei de a ne urâţi. Şi, da, o facem cu încăpăţânare. Lupta e haioasă. Vrei să ţi-o spună altcineva? Poftim:
4. Nici să ai un blog nu e o prostie, nici să scrii în el. Nu-mi spune că te ţii de prostii de ani buni…
5. N-ai tu de unde să ştii ce căutăm noi aici. Poate te aşteptăm ca să vedem dacă ai învăţat să înjuri. Mai avem mult de aşteptat?
6. N-ai ambiţie dacă nu aduci un peşte de sticlă, o balerină, ceva superkitschos şi cu un citat dedesubt.
7. Mie să-mi laşi numai comm-uri sophisticate, că eu numai pe alea le înţeleg. Şi fără emoticoane, dragă, că nu se mai poartă.
8. Di’Angelo? Nu, stai, că asta e altceva…
9. Dă-ne link către cercurile care nu permit ochilor decât s-admire. Am absolvit un curs de trolling şi le sparg gaşca de nu se văd.
10. Aia cu scrisoarea n-o înţeleg, nu mă bag. Am învăţat de la un coleg o vorbă pe care i-o spunea bunică-su: mă, băiete, unde nu te pricepi, nu te băga!
11. Eeee, fată dragă, abia de la „şi voi scrie poveşti” te recunosc. Aştept, şi sunt sigură că nu-s singura, povestea copiilor.
12. Kamceatka? Nu-ţi ajunge ce iarnă vine peste noi? Vrei în Kamceatka? Doaaamne…Stai, fată, aici că fi-va la fel!
Dacă mi te superi, te bat, ha, ha… :-*
ApreciazăApreciază
🙂 🙂
să mă supăr?
ba eu chiar îți mulțumesc !!!
taree mi-o plăcut
și te iau cu mine în Kamceatka, poate tu descifrezi spamurile
:*
ApreciazăApreciază
Appreciating the hard work you put into your site and in depth information you offer.
It’s awesome to come across a blog every once in a while that isn’t the same old rehashed information.
Excellent read! I’ve saved your site and I’m adding your
RSS feeds to my Google account.
ApreciazăApreciază
really?//////???!!!???
thanks
:))
ApreciazăApreciază