îmi lipsiţi, Domnule Mircea Suman

… în ultimul mail îmi scriaţi că sunteţi trist, dezamăgit şi că aţi vrea să credeţi că mai există loc pentru speranţă, dar că pare ceva iluzoriu

atunci nu am reuşit să Vă răspund

voi încerca să  Vă scriu aici, cît de curînd  voi putea

pînă atunci răsfoim Jurnalul de noapte, unde, nu cred –şi nu mi-aş dori- să notaţi ceea ce se observă că se întîmplă pe aici; nici lumea reală pe care o   iubeaţi cu tristeţe şi cu dorinţa de binele adevărat, nici lumea virtuală, cea din blogosferă, blogolumea   cum îi spune Flavius, nici una nu arată  cum s-ar putea presupune că ar dori să fie ori să (a)parră, cedl puţin

toţi suntem bolnavi într-un fel sau alttul, chiar dacă nu toţi avemm puterea sau iscusinţa, după caz, să ne stăpîniim durerea cu şi în discreţie –-nici eu însămi nu reuşesc;

de aceea  Vă cer scuze pentru „amânare”, sper să reuşesc să Vă scriu acel răspuns cu care V-am rămas datoare ( dacă ar fi doar acest mail rămas fără răspuns….)

nu mai ştiu ce înseamnă discreţia … decentă…, astfel încît, acum, cînd mă pregătesc să merg la tratament, în loc de altceva, de o rugăciune, care ar fi firească şi necesară, îmi vin în minte cuvintele auzite cu o săptămînă în urmă, (aparţinînd) unui mare cărturar, care ani de zile a fosrt şi a rămas pt mine un …mentor spiritual…

cuvinte auzite într-un interviu interesant, dacă nu ar fi fost ca un preambul dramatic pentru o perioadă …kafkiană

           „confuzia de valori este cea mai mare insecuritate naţională”

– Eugen Simion-

Anunțuri

4 răspunsuri la „îmi lipsiţi, Domnule Mircea Suman

  1. Noa serbus AnaMaria. În noaptea asta am scris un articol aici:
    http://burgulmeu.blogspot.com Bălgradul de azi a rămas blocat în continuare.
    În dimineaţa asta am intrat pe blog pentru a face unele retuşuri „cu mintea limpede” şi am găsit blogul tău actualizat. Am intrat pe el să văd ce ai scris.
    Mă bucur că am venit „pe uliţa ta” înainte ca tu să pleci la tratament. Aşa a fost să fie pentru că aşa a vrut destinul să mă trimită. Şi asta pentru că nimic în viaţă nu se derulează la voia întâmplării. De fiecare dată semnalul telepatic ne dă târcoale.
    Ai scris frumos acelui domn care-ţi lipseşte. Te autoacuzi că nu i-ai răspuns unui email. Nu trebuie. Aşa a fost dat să fie şi a trebuit să amâni acel răspun. Niciodată nu-i târziu şi răspunsul tău va fi bineprimit.
    Nu vreau să te mai reţin şi să te obosesc cu cititul. Îţi doresc ca tratamentul să-şi facă un efect bun şi tu să te însănătoşeşti. Încă nu-i vremea să spunem despre tine „a fost”. Să ai o zi bună, liniştită şi faină.

  2. Ufff, să fie un tratament bun, Ana draga mea!
    Pe blogul meu nu apare însemnarea completă, dar am simțit imediat că-i scrii Domnului Mircea Șuman.
    LIPSEȘTE!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s