mi-e greu, mi-e teamă și scotocesc după leacurile lăsate, nu printre cele rămase
(atunci, prin satelitul/parabolica dinspre Colțea prindeam de la tine din cameră filme rusești, acum,ne mulțumim cu shou(w) ri de mucava)
vreau să simt primăvara asta – știu că mă vei ajuta
și nu cer iertare
Tu, care-mi vorbesti doar in surdina,
aici, foarte aproape de inima mea,
ipocrita noapte, spune-mi,
n-ai vazut cumva lunecand o stea ?
*
Vai, steaua era o fericire necunoscuta,
promisa de Dumnezeu cuiva …
Dar, noapte senina, vistiernica a secretelor,
omul care a luat-o de ce tremura ?
Emil Botta,- O ultima intrebare
din ciclul Întunecatul April