Lipsă de originalitate

Cu ceva timp în urmă, în anii mei frumoși și adevărați, cineva apropiat mi-a vorbit desptre un pictor polonez, pe jumătate francez (încă de atunci îi admiram și îi pizmuiam pe polonezi…), despre  Balthasar Klossowski de Rola Balthus , un pictor căuia i-a plăcut să se joace cu ideea inocenței pierdute a adolescenței.  și cum calendarul meu arată o zi regăsită ca dată (calendaristică) doar din patru în patru ani, am luat o broșură –nu am album- și am văzut o pictură cu titlul  The Golden Days și uitîndu-mă la iarna încăpățînată de afară și la starea mea care nu se vede, ci doar eu o simt, am început să rasfoiesc broșura mai atent ;i am cxitit cam așa ceva (traducere aproximativă,  recunosc):

Balthus - The Golden Days

„Eu văd adolescenta ca pe un simbol. Eu nu voi putea picta vreodată o femeie.Frumusețea unei fete/adolescente  este mult maiinteresantă .Adolescenta ”incarnrază”  viitorul, ființa  înainte de a deveni/a se transforma într-o frumusete perfectă. O femeie și-a găsit deja locul său în lume, o adolescenta, nu. Trupul unei  femei este deja ”complet”/împșinit. Misterul a dispărut „

m-am hotărît destul de greu care dintre reproduceile de acolo îmi place sau îmi plac mai mult, iar din motive ușor de bănuit/înțeles, am ales  aceasta

tematica ”dominantă” a acestui artist oferă subiecte generoase, dar eu, desigur, mă opresc doar la constatările și ”impresiile” proprii, păstrate acum în gînd

– Balthus – Solitaire – (Vignette)-

…..în agitația unui continent care nu se mai regăsește unit tocmai în jurul ‘leagănului democrației’, printre convulsiile sau contradicțiile unei țăriîn care trăiesc și unde prioritatățile diferă pe diferitele paliere ale puterii, eu găsesc să vorbesc/ să  scriu despre feminitate și alte aiureli

din lipsă de originalitate, firește