despre …. Filmul ca dar

‘Aș recunoaște dintr-lo mie sunetul unui proiector de film.’

 

   cît de mult i-ar fi plăcut lui Orson Welles  aceste cuvinte…

este doar una dintre piesele acelei jucării atît de dragi (și nu, nu seamănă deloc cu acel

( joc puzzle din castelul Xanadu al  lui Kane) – acea minunăție care este mai mult decît o mașinărie formidabilă, cu care se creează, se inventează și se dăruiesc pentru a fi trăite,

”trucurile magice și iluziile,Lumea… imaginației.’

 

pentru o lume care trăiește un timp și într-un timp, strecurîndu-se prea grăbit(ă) pentru a percepe cu adevărat,  pentru a simți dramaticul – nu  tragicul-  acestui modus vivendi, se reinventează povești adevărate, chiar dacă cei preocupați de  probleme grave, bîntuiți de angoaze de tot felul, opriți pentru cîteva clipe să le privească, nu înțeleg sau nu știu că  au fost și rămîn  adevărate

nu voi încerca să comentez ca un critic de specialiate ori ca o persoană ”avizată” cele două povești care aduc și lasă tandrețe, melancolie, bucurie, \zîmbete și lacrimi și multă foarte dragoste, intr-un mesaj pe care…

s-a scris și s-a vorbit mult atît despre Artistul (The Atist) lui  Michel Hazanavicius și al lui Jean Dujardin deopotrivă, cît și despre HUGO, cel care îl ajută pe mereu surprinzătorul M Scorsese să îl redescopere cu mijloacele erei digitale pe Georges Méliès, de fapt, cei care îl descoperim cu a sa Călătorie pe lună suntem noi, cei care urmărim povestea

două filme care încîntă pînă la seducție

două filme cam … atipice… pentru abonații boxoffice-ului și nu numai pentru aceștia

două filme care –cred eu- nu întîmplător (ne) trimit către începuturile lumii fascinante

a filmului, iar dacă s-a vrut un omagiu adus acelor oameni fascinanți și …mașinilor       incredibile cu care realizau trucurile magice, recunoștiința este a noastră, a tuturor celor care iubim filmul și pentru care acesta nu este doar o lume a iluziilor.

aveam și avem nevoie de astfel de filme, care în clipele de răgaz pe care ni le permitem,

ne amintesc de frumusețea/noblețea curajului, de puterea perseverenței și a credinței în tine însuți și în justețea dorinței împlinite cu prețul sacrificiului, dar și de nevoia de adaptare la rigorile –aparent fără nici o noimă- și la ritmul vremurilor în continuă schimbare, într-o  mișcare  permanentă și imposibil de oprit

pentru magicianul care spune cu resemnare

   ‚ mulțimea nu mai avea timp pentru…    

     trucuri magice și spectacole de film;

     soldații care s-au întors vãzuserã    

    atât de multã realitate, încât erau plictisiți de filmele mele;

    gusturile s-au schimbat, dar eu nu m-am schimbat odatã cu ele’

surpriza vine din partea unui băîețel  isteț, orfan în vârstă de 12 ani,  care este nevoit sătrăiască  în zidurile gării din Paris, printre  ceasurile mecanice imense, pe care le reglează așa cum l-a învățat tatăl său; iar ”șterpelirea” unor jucării de la magazinul lui Papa Georges pentru a repara un robot ciudat, care pare a voi să scrie ceva, un mesaj, probabil, îl va ajuta să cunască lumea iluziilor creată cu ani în urmă de către vestitul magician și reallizator de filme, Georges Méliès, căruia i s-a salvat  un film prețios;

nu mă gîndesc la ceea ce ar putea să scxrie ca mesaj robotul lui Hugo și nici care va drumul său, trec repede peste gîndul că nu îmi place colorarea filmeleor vechi alb-negru ,

mă închipui în acea bbiblioteca a dlui Tabord și rămîn cu secvența în care Isabelle și Hugo urmăresc unul amuzat, celălalt îngrijorat, emotinat cascadoriile lui Harold Lloyd tot pe un acele unui  ceasornic, și nu vreau să știu cîți dintre cei care văds acest film al lui Scorsese știu cîte ceva despre actor și ochelarii săi….

și pentru un alt Artist al filmului fără sonor, de odinioară există un salvator, un înger păzitor : este fidelitatea, recunoștiința si – de ce nu? – o posibilă și frumoasă iubire păstrată ani de zile cu discreție

(pentru mine e greu de înțeles încadrarea sa la nominalizările pentru Globul de Aur la Categoria  ”comedie și film muzical”, dar, oricum, nu am reușit să văd gala; Globul l-a meritat! )

George Valentin   amintește prin nume și aparițiile sale de la începutul filmui de gloria lui Rudolf Valentino, dar drama artistului care nu vrea, refuză să se adapteze noilor condiții de filmare, seamănă mai mult cu cea a lui John Gilbert, însă dacă acesta din urmă amintit  nu a avut puterea sau curajul de a-și asculta îngerul -și era unul de-a dreptul divin: Greta Garbo- Artistul lui Jean Dujardin are pe lîngă afecțiunea atrăgătoarei Peppy Miller și un tovarăș de viață credincios : Uggie

cele două povești au poate mai multe sau mai puține puncte ori repere comune– eu aleg banda de celuluid salvată de la autodistrugere

ceea ce rămîne, este de fapt, tocmai FILMUL ca dar 

și dragostea noastră pentru el

[  Hugo și Isabelle:

  -iți mulțumesc pentru film

                                       -a fost un dar                              ]

Anunțuri

6 răspunsuri la „despre …. Filmul ca dar

  1. Ană… recunosc cu ruşine: mai mult de un sfert de oră n-am rezistat la Artistul.
    Mi s-a părut o găselniţă acel *altceva* care s-a vrut a fi. Dar, e drept, după numai un sfert de oră n-am ce comenta.
    Poate l-oi relua altădată.
    Hugo urmează.
    În schimb mi-a tihnit A Dangerous Method.
    vizionare plăcută la următoarele !

    pe frigul ăsta merge la fix un film 🙂

  2. cu Artistul
    eu cred ca merita o nouă încercare…

    lși peste atîtea coduri colorate
    merge și
    The Rum Diary….
    dar eu m-am lipit cu scotch de canalele cu filme vechi de pe Dolce..
    ccare e semnul pt a ma rusina ?

    dar am revaut si vazut productii BBC
    (la ore imposibile)
    a nu se citi de către cine nu trebe’
    e timpul și iarna ”chinurilor” mele–right ?

  3. Gina, te rog/te rugam sa vezi filmul…
    oricum, vom urca impreună, toate trei, vom vedea Parisul printre cifrele ceasornicelor
    ne vom încînta, ne vom lăsa pradă melacoliei,
    vm sporovăi
    și
    ne vom regăsi, fiecare în parte si împreună, acum, peste ani
    n poveștile copilăriei:
    pt cele de acum nu ne-ar ajunge o noapte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s