de dimineață am pus pe masa cu trei colțuri trei pahare cu vin galben-auriu, castane coapte, țigări și o scrumieră.
scrumiera se umpluse deja de scrum și de cerneală
am privit înspre scaunul tău și te-am văzut mai limpede decît ma așteptam; e o zi
răcoroasă, dar nu aveai acea flanelă gri-maroniu pe care voiam în prea puținele ocazii să ți-o fur, ci purtai
cămaşa ce o ţese mama,
visînd că doar cu ea voi trece vama,
visînd că e cămaşa nemuririi…
iar murgul trece-n galop nebun prin pădure ocolind orice obstacol
cred că înspre primăvară vom fuma din nou toți trei o țigară și atunci nu va mai fi nici unul grăbit
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 
Noa serbus. Am mai trecut pe aici şi am găsit uşa bibliotecii închisă, aşa că nu am avut cum intra. Acum găsesc deschis la sufragerie, dar nu iau loc la masa cu trei colţuri pentru că nu fumez, nu beau vin şi flanela mea nu este gri-maroniu. Port aceste culori doar separat. Castane iau câteva şi le consum undeva pe pragul casei, aşa cum făceam în copilărie. Nu de alta dar îmi plac aduceruile aminte din acele vremuri. În rest, totul este bine. Acum e inişte în casa mea. Pruncii dorm. Mulţam de găzduire, fug la tren. Nicicând nu am visat să am maşină şi cu atât mai puţin acum, când anii mă opresc definitiv.
ApreciazăApreciază
asta e Ana pe care o ştiu eu!
ApreciazăApreciază