Așadar

vreau, încerc, mă străduiesc  cam de ceva vreme să plec și nu reușesc;

oare  de ce? – zău că nu știu, încă;

poate pentru că  am încercat, ”afirmînd-o” aici, pe blog, de prea multe ori, categoric și nu am respectat acea ”înțelegere”sau ce-o fi fost (motive au fost și au rămas suficiente și destul de puternice)

poate pentru că zilele trecute am înțeles – cînd un prieten virtual  îmi erxplica felul în care și-a ”construit”pseudonimul, (sau unul dintre cele pe care le are…) că nu te poți ascunde, mai ales față de tine însuți/însăți, în spatele unui pseudonim, chiar dacă acesta ți-a devenit și în viața reală un al doilea nume:;

DA!– numele sub care scriu pe acest blog este pseudonimul sub care am început să scriu, să public în anii de școală, mă obișnuisem cu el, mi-a plăcut și l-am păstrat;

și cred că se cuvine să mulțumesc celor care au știut și mi-au rămas ” complici”…;

cîndva, Angela îmi sugera să nu șterg definitiv  blogul, să las oamenii să ”sape”–- nu știu dacă sunt multe sau cîte ceva care să stîrnească interesul –modestia nu mi-a fost prietenă bună,,,- dar am încercat sau am avrut să-l ”fac”cîtt de cît … ”variat”, dincolo de nota sau tușa mult prea personală uneori;

și dinte tot ceea ce aș vrea să rămînă este adevărul cuprins aici

Viata mea cuprinsa

intre zarzarii din curtea medelenilor si lumea ciresarilor;

noptile de sanziene si Solaris;

intre integrale Gamma si conjugari la diateza pasiva ssau reflexiva;

intre epitaful lui Ovidiu si sonetele inchipuite de Voiculescu;

intre If-uri si do until;

intre bucuria de a-l fi vazut pe Monet intr-un album vechi, dar si intr-un muzeu adevarat si dorinta de vedea cindva autoportretul lui Dürer;

intre Fragii salbatici si Pas in doi;

intre cautatul unei hartii prin dosare prafuite si valul spart la picioare, pe o plaja;

intre Cantofabulele cîntate pe un mugur de fluier si Sonata 111

intre convingerile mele de stinga si admiratia fata de liberalismul authentic;

intre elanul de a vrea si durerea neputintei;

intre incercarea de a pacali uneori viata si dojana ingaduitoare a acesteia;

intre sustinerea interesata si prietenia ca reazem pentru cei naufragiati din dragoste;

intre farmecul coplesitor al vietii pe ‘acea scandura nascatoare’ si hidosenia mastilor crapate pe o alta scena,mai mare;

intre dragostea fata de viata si refuzul de a mai face ceva

     (august 2009)

și chiar dacă acum, din cauza stării de sănătate,  accesul la net este limitat, poate că în curînd sau ceva mai tîrziu va fi un alt blog, după cel al lui Sisif_ratat, după cel de acum, al Anei;  nu știu dacă voi reuși să-i ”imprim” sau să imi găsesc un stil cu totul diferit (sună pretențios…), dar vor rămîne același nume si același zid negru, cu aceleași elemente din ”frontispiciu”  ;

nu va fi un blogroll, dar voi păstra și-eventual- voi adăuga linkuri spre bloguri noi in fluxul RSS; poziția modestă a blogului meu în Zelist nu cred că afectează poziția celorlalți cu care mă intersectez în blogosferă; respectul față de scrisul lor rămîne același;

și cum blogurile mele de pînă acum au avut, asemenea altora  multe bloguri pe care le citesc/urmăresc, fotografii sau reproduceri, pentru această ”postare”de pe acest blog, am ales  doi fractali care îmi plac în mod deosebit, pe care i-am zărit săptămîna trecută, cînd, plimbîndu-mă nelogată, pe bloguri am ajuns și în galeria lui Andrei Pavel;

simt că mîna obosește și-alunecă pe paralelipipedul acesta subțire, dar reusește să se agațe de cuvintele de pe el, poate și pentru că în ciuda a ceea ce s-a pierdut, rămîne dragostea pentru culoare, sunet și pentru poezie

căderea, vezi, e-n toți si în oricine,

și  totusi, este Unul care ține

nespus de blînd, pe mîini, căderea toată.

R M Rilke – Toamna

și așa cum scriam în ”profil”,  gata! deocamdată este suficient, cred

 

[semnat i…. ]