sunetele linștii sau linștea sunetelor ?

sincer, nu știu…

în gerul ceasului târziu al serii de ianuarie strălucește, mai altfel printre celelalte, o stea mare și frumoasă – cred că este Venus. E atâta liniște în jur și atât de  multă neliniște înlăuntrul meu pentru care acum, astăzi, nu știu  cau lec de ostoire – ar fidegeaba. Privesc stelele – cândva aveam și eu una care-mi surâdea deasupra muntelui meu- și aș vrea să reascult o emisiune în care R H Patapievici ne deslușea pe înțelesul tuturor sunetul mișcării astrelor; însă  și  acea casetă s-a  … pierdut, împreună cu multe, multele alte, altele…;

îmi amintesc, totuși, de vorbele profesorului de muzică din școală, Domnul profesor Frățilă, care ne spunea că cea mai frumoasă muzică, acea sublimă sublimă este muzica astrelor, ceea ce aveam să simt și să aud și de la alți maeștii, aevea sau daoar din felurite ;

și undeva, în arhiva aia a mea, pe care o mai deschid câteodată și pentru acest zid subțire, trebuie să fie și unele ”dovezi” care  ,atestă’  fără tăgadă prin și peste timp că  stabilitatea universului se pune și rezistă în fața   tulburelui haos tocmai  cu armonia ritmului  sunetelor în care  astrele se mișcă

aș găsi, poate, de la secvențele numerice ale lui Platon,

în care sunt dispuse planetele și care se mișcă pe orbite proporționale și colorate, însoțite sau ademenite de un cântec de sirenă

ori poate că dincolo de  vestitul și controversatul desen  centric al lui Ptolomeu

se află și modelul heliocentric al lui  Nicolas Copernic

dar și optica muzicală a lui  Newton, fascinat nu doar de alunecarea unui măr rotund, dar și de lumina Soarelui filtratăprintr-o prismă, , relevându-i/ni-se, astfel,  corespondența spectrul culorilor și notele muzicale

alături de minunata „armonie universală“  a lui J Kepler, unde acordul sunetelor  se bazează pe un anumit raport al numărului de vibraţii pe secundă, asemănător perioadelor de revoluţie, distanţelor şi vitezelor planetelor

astre, muzică, sunet, culoare – ating butonul veiozei și undeva, în încăpere toate se adună într-un semicerc, de  fapt, e doar un arc de cerc colorat și un album cu reproduceri ale unor picturi ale lui P Klee , cel pentru care la limita dintre terestru și spiritual se află curcubeul.

Gata! Azi nu vreau nici suprarealism, nici impresionism, nici simbolism, nu vreau nici expesionism, nici dadaism, nici postrealism, nici existențialism

[ ești sigură?  – cum rămâne cu ”cet énorme chant de grâces minéral qui se répercute aux quatre coins du ciel” ?–- nu! astăzi vreau doar liniște , liniștea interioară ]

10 răspunsuri la „sunetele linștii sau linștea sunetelor ?

  1. tu ai inchis calculatorul si ai plecat la exercitii de gimnastica
    noi l-am deschis pe furis – urat gest 🙂 – si spunem ca dl Sartre, daca nu gresim, are dreptate

    Ana, eu sunt doar in trecere si pt ca maine nu pot sa fiu aici, te rog si va rog sa ai grija, sa aveti grija de tine si sa nu mai stai mult la tastatura

    cauta bine si atent, fara sa rastorni totul, pe masuta cu carti

    pana sa ma certi pentru comm-ul asta, eu voi fi pe un drum european, tot din Romania, inca vreo trei zile

    si….
    nu, nu scriu 🙂

    Apreciază

  2. Sunetul liniştii din cântecul planetelor mă scoate la plimbare pe câmp în plină iarnă. Am aparatul foto ca martor şi când ai putinţa să faci o plimbare virtuală prin Bălgradul de azi te aştept cu drag.
    Noa serbus şi odihnă bună în cântec de astre.

    Apreciază

  3. Duducă Ana, pentru că am găsit uşa închisă, fă bine matale şi primeşte un maaaaaaaaaaaaaaaaare LA MULŢI ANI!, mai scriu o dată?, mda, LA MUUUUUULŢI ANI!!!!!
    cumătră!!! păi se poate? tu eşti io, ca să pleci de-acas’ de ziua ta? Ha? Zi!
    La mulţi ani, copilă şi termină cu prostiile, deschide comentariile!
    Îţi doresc să fii foarte puţin cuminte şi să-ţi pice teribil de bine asta!
    Aşa! Ce-ţi mai doresc? Cafele bune. Vezi că Jakobs intese e de tot c**ul.
    Ce-ţi mai doresc? Nicio mâţă, niciun câne, dacă aşa ţi-i voia. Să stea toţi în coteţ!
    Să ne vedem, mândrooo, :(((((, că am albit de când ne tot vedem şi nu mai apucăm, *-aş!
    Şi să faci un Recicle Bin maaaare, în care să pui tot ce nu-ţi place de mutra lui. ei. lor.
    Puuuuuup!
    A… LA MULŢI ANI!
    că era să uit! 😀

    Apreciază

  4. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 50) « Blogul lui Teo Negură

  5. Oh, Anuşka, Anuşka… Am ascultat cântecul. Cândva l-am cântat şi eu într-un mic spectacol. Am revăzut filmul de foarte curând la televizor şi m-au emoţionat povestea atât de vie şi cei doi iubiţi, atât de credibili, încât uitai că sunt actori şi interpretează nişte roluri.

    Mulţumesc pentru sufletul tău de primăvară-surioară. Şi să ştii, fiecare fir de frumuseţe e nepreţuit, fiecare efort de a ţine lumina nesecată în viaţa noastră şi a celorlalţi contează şi înclină balanţa spre binele care ne e destin ultim. Tu eşti aici şi avem nevoie de tine 🙂

    La mulţi ani, suflet-al-luminii! La mulţi ani binecuvântaţi, Anuşka.

    Apreciază

  6. CORECT!USA TREBUIE DESCHISA SI GAZDA PRIMITORE:muzica ,versuri, voie buna .Cred ca ai vrut sa mananci singura toata ciocolata(Mozart…..si alte delicatesuri…)Asteptam cu drag Ana darurile tale.LA MULTI ANI!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s