Cîțiva centimetrii mai jos îmi propusesem să îmi imaginez cum ar fi și cum am putea să facem noi, trăitorii, un an cu zîmbete și fără tristeți ori ca acestea sa fie mai puține
și mă tem că nu voi reuși
așa cum multe nu am reușit anul acesta care păsește pe o cărare lăturalnică tot mai obosit și tare împovărat de grijile și nevoile lăsate în urmă … și poate nu a fost vina lui…
atît i s-a îngăduit a face
eu nu am reușit nici să schitez un ”bilanț”, care, oricît l-aș fi ‚aranjat’, tot cu minus ar fi fost – și este!
de zîmbit, zîmbesc tot mai rar, dar uneori reușesc sincer, altfel nu o fac, de grimase se amuză doar idioții;
și totuși, ca sa nu mă întristez tot mi se sugereaza că am o ”aplecare” înspre tristețe,
îmi voi aminti de acei oameni minunați și gîndurile lor născătoare și tămăduitoare, deopotrivă, care m-au ajutat să nu mă prăbușesc
și multe aș putea să înșir ca fiind ceea sau cele ce îmi doresc, dar nu prorocirile a tot felul de vizionari mă opresc să iau puncte, numere, liniuțe sau alte (în)semne,
ci grija pentru mîna care își dorește să mai scrie
dar mai altfel,
chiar dacă nu va regăsi nici ritmul și nici ”felul” de odinioară, neaflat nicicum pe acest paralelipiped îngust, la care nu va renunța, chiar dacă va părea vetust, nu va încerca să facă bani pentru că știe că nu are cum, nu va lăsa mai multe amprente decît pînă acum, nu va închide ușa nimănui care va păși pe pragu’i cu gînd curat,
va încerca să nu-și mai neglijeze prietenii virtuali și reali,
eeiii, acum trebuie să mulțumească celor care au ajutat-o să treacă granița aceea imperceptibilă și știe că a avut dreptate atunci cînd scria despre nevoia de virtual,
și cum nu are nici timp permis și nici prea multe unități numărabile, nu cuantificabile în prezent, nu i-au mai rămas din această dimensiune,
ca semn care să-i poarte noroc alege un As de treflă,
cuprinde gîndurile voastre intr-unul în care se va regăsi mereu cu recunoștiință
și Vă dorește UN AN MAI BUN !
(da, să ne bucurăm, să zîmbim, să iubim, să trăim… )
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 