rugaminte

  m-ai inteles, m-ai ajutat cum te-ai priceput, atunci cind mi-a fost greu
   ai recurs la fel de fel de siretlicuri pentru a-mi reaminti ca pot sa mai zimbesc,
ai  vegheat de aproape sau mai de departe sa trec mai usor peste greutatile  vietii
si rautatile altora;
am redescoperit bucuria lecturii si nevoia de a … ‘scrie’
 si pentru multe altele ITI MULTUMESC
 dar acum, cind ai gasit alta cortina, alta recuzita,(actorul principal, scenaristul si regizorul fiind tu insuti,
 la scenografie nu te-ai prea priceput), gindul meu este sa reusesti si de aceasta data sa le faci pe toate,
 fara a banui vreodata cineva cine esti cu adevarat,– cum esti? : un suflet generos si foarte iubit de viata
si de DUMNEZEU,  frumos de ciudat si infricosator de profund/ adincit in ginduri;

 acum te rog  atit:
 lasa-ma si lasati-ma in pace, incercati sa nu mai glumiti in jocul vostru de noapte pe seama mea;
ar trebui sa scriu:
‘je m’en fiche…’
dar nu am constructia/structura  necesara, cum se spune

 
 

   am crezut ca nu voi ajunge sa ma pretez la asa ceva; nu am umor si nici .. metoda.

 se cuvine sa imi cer scuze fata de cei  care vor citi asta si fata de mine insami.
 in rest, pretuirea si recunostiinta dintotdeauna

      si
 fac un ceai,  sparg un simbure de caisa
si  reiau albumul cu CARAVAGGIO.

   lumea are  framintari si probleme mult mai grave si mai serioase decit aberatiile de pe blogul meu

 

 

 

 

Anunțuri

Comentariile nu sunt permise.