pentru cei mici și pentru cei mari

Posted by anamariadeleanu on



Dacă vreți să cîștigați un iepuraș de ciocolată, trebuie să il facețți mai întîi, apoi, să Vă plimbați, jucîndu-vă prin grădinile copilăriei.

dați un click pe link

și poate nu veți regreta

eu Vă doresc TUTUROR Să Va bucurați de LUMINA acestei Sărbători

pe care să o simțiți frumos și adevărat.

iepuraș de ciocolată

[ link-ul l-am primit, nu am mai  tradus textul pentru că este ușore; sper să Vă placă ]

35 de răspunsuri la „pentru cei mici și pentru cei mari”

  6. SA AVETUN PASTE FERICIT! RH

    BASESCU – CEAUSESCU – BASESCU
    ( UNIRE PRIN ASPIRATII SI DESTIN )

    DOCUMENTUL CARE A PECETLUIT SOARTA LUI CEAUSESCU !
    Ceasescu discuta cu un grup de tovarasi despre un proiect dement . In conversatie apar referinte la bomba atomica, bacteriologica, rachete, arme cu laser etc. Filmat inopinat in satul natal Scornicesti , materialul ajunge in occident. Cineastul Robert Horvath intra peste cateva luni in ancheta securitatii si este acuzat de inalta tradare . O scrisoare a presedintelui american Carter ai salveaza in ultimul moment viata si il trimite peste in SUA. Scriitorul Victor Nicolae preia in serialul ” ” DACĂ TRECI PRIN CASA MORŢII ” aceste evenimente de un dramatism deosebit si incepe publicarea lor in editia de miercuri 7 Aprilie 2010 al revistei NEW YORK MAGAZIN.

    VICTOR NICOLAE
    ” DACĂ TRECI PRIN CASA MORŢII ”

    „Printre locurile de anchetă ale Securităţii, era şi o veche sală de sport, golită de echipament. În mijlocul ei, se afla o simplă masă de lemn, de obicei goală, şi două scaune. În spatele anchetatorului, pe un perete ucigător de alb, trona portretul uriaş, supradimensionat, al lui Nicolae Ceauşescu. Privirea lui fixă m-a urmărit zi şi noapte, mult timp după aceea – îşi aminteşte astăzi, în exclusivitate pentru ‘New York Magazin’ operatorul şef al televiziunii române din anii ’70. Anchetatorii mai oboseau şi ei, dar aveau grijă ca la plecarea spre alte treburi de-ale lor să mă lase în grija celor mai negre gânduri. Atunci am încercat să pătrund în mintea, sau în lipsa de minte, a acestui ţăran / neţăran extrem de şiret, de care depindea ‘ziua de mâine” a peste 20 milioane de oameni. Pe mine mă obseda întrebarea dacă mai prindeam oare această ‘zi de mâine’? Cu cât mă speriam mai tare că totul depindea de o fracţiune de secundă pe muchia cuţitului, de o toană sau de câteva rânduri aşternute din oboseală pe-o hârtie, portretul dictatorului creştea în dimensiune şi importanţă funestă. Încercam uneori, ca în transă, să văd ce scrie pe coala destinului meu. Pentru mulţi dintre cei care au trecut prin această veche sală de gimnastică, de box sau de lupte, hotărârea finală depindea de anchetatori, de rezultatul lor final în urma anchetei. În cazul meu, între mine şi personajul atotputernic proiectat pe perete nu se mai aflau nimeni şi nimic. Uneori, în disperare, i-aş fi cerut scuze pentru curajul de a-l înfrunta direct, încercând chiar să-l conving de inconştienţa mea. Iar în alte zile mă copleşea mândria de a fi avut această îndrozneală. Încercam să-i conving pe toţi anchetatorii că, în cele 5 / 6 minute în care s-a făcut cel mai important film despre Ceauşescu, m-a dominat doar instinctul de operator cu camera-n priză, nu un obiectiv voit politic. Acesta este de altfel şi adevărul. Anchetatorii păreau că mă cred, mulţumiţi de un răspuns ce umplea o etapă a interogatoriului. Lucrurile se complicau însă la o altă întrebare, la care nu am dat răspunsul niciodată: De ce am trimis materialul filmat despre preşedinte Serviciului Francez? Scurtul film încă nedevelopat de mine mi-a schimbat destinul, pe o dorinţă mereu vie de a nu uita nimic. Trebuie să recunosc faptul de a nu fi ghicit atunci că tocmai aceste câteva minute de filmare ar fi reuşit să schimbe şi soarta lui Ceauşescu, împingându-l cu încă un pas spre zidul de la Târgovişte. Totul a început într-o zi friguroasă de toamnă, la Scorniceşti, unde liniştea unei ploi mocnite a fost întreruptă de girofarele maşinilor negre ale convoiului prezidenţial.”

    -ARTICOLUL COMPLECT PRELUAT DIN NEW YORK MAGAZIN POATE GASIT PE BLOGUL ROBERT HORVATH- DEVA 
http://devanewyork.blogspot.com/
http://www.devagallery.com

    Apreciază

    Răspunde

  8. Pingback: Paşte fericit! « Cei trei prieteni care sunt (plus un administrator care este)

  17. Draga mea Ana,
    Stimați prieteni, cititori ai acestui blog,
    Îmi propun să vă lansez o provocare: haideţi să cerem, haideţi să promovăm şi să susţinem o altfel de politică. O politică pe care noi să o dictăm şi pe care noi să o ducem mai departe, care să ne reprezinte dupa 20 de ani în care am votat emoţional şi în care niciodată nu am fost reprezentaţi cu adevărat.

    Îmi permit să fiu primul care îşi asumă o altfel de politică şi în speranţa că o să fim cât mai mulţi care vor crede în schimbare, vă invit să semnaţi alături de mine următorul contract:
    http://alexandrumarin.wordpress.com/2010/04/06/o-altfel-de-politica/

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s