Strig cuvîntul ca și cum ar avea fiu piatra, ca și cum ar avea fiică frunza.
Mor si strig cuvîntul, ca și cum muntele ar fi munte, ca și cum vîntul ar fi plin de aer,
Ca și cum albina ar avea țepi în coada ei cu țepi, ca și cum tu, dragostea mea, te-ai uita la mine cînd dorm dus, unde dus? – dus și atîta.
NICHITA – Respirări : Pentru unii, pentru alții
[Edit Sport-Turism -1982]
( scanat din volumul NODURI și SEMNE -Edit Cartea Românească )
Cuvânt, piatră, frunză,mute, vânt , aer, dragoste…viață, adaug eu…
Zile pline de frumos!
ApreciazăApreciază
la NICHITA se simte TOTUL
nu-i asa, Geanina ?
🙂
ApreciazăApreciază
…poate parea o prostie, insa, in ultima vreme, am incercat sa-mi imaginez daca nichita ar fi avut si el „blogaria lui”, cum ar fi fost?
ca o ironie a sortii, ziua nasterii mele coincide cu cea a mortii lui
ziua nasterii lui, coincide vorbelor acestea…
oare cum ar fi aratat un blogar la saptezecisisase de ani?
ApreciazăApreciază
erata: intrebare finala trebuia sa fie:
„oare cum ar fi aratat blogarul roman la saptezecisisase de ani?”
ApreciazăApreciază
acum nu ma gindesc la acele… coincidente,
dar incerc si eu sa (imi raspund’us, blogul Sau ar fi aratat ca/ de o tandra naivitate, pt ca vidul si gaolul El ‘nu si le poate inchipui ca pe o absenta’
=====================
astazi as fi vrut sa fiu si sa scriu mai altfel, nu am reusit…
ApreciazăApreciază
‘ Tarmul s-a rupt de mare si te-a urmat/
Ca o umbra , ca un sarpe dezarmat..’ Nichita Stanescu
ApreciazăApreciază
sa ne mai lase cu El un un an, un minut, o secunda, cit 77.
EL, care nu-si impaca gindul ca nu poate ftine in miini timul ????
––––––––
mi-ai lipsit, Gina!…
ApreciazăApreciază
Ana, Nichita a fost azi prezent peste tot. Am citit poezie, dar mereu reveneam la Nichita…am spus pe un blog ”un an, un timp” fără să-mi dau seama că-l citam…am spus undeva că aș mușca din frunze și alte minunății, știute doar de la Nichita, care s-au înstăpânit în mine veșnic…odată ce îl ai pe Nichita în suflet, face parte aproape organic din tine. Citez din Nichita și sper că nu sunt luată în derâdere, mi se pare atât de firesc să spun ”acasa mea”. Acesta e POETUL, Ana. Mulțumesc că i-ai dedicat articolul de ziua lui!
ApreciazăApreciază
Ptr parfumul cu care m-ai ”nimerit” 🙂 aș vrea să îți las și eu ceva….
http://www.born-today.com/Today/d01-10.htm
iar pentru NICHITA, eu îți mulțumesc, încercînd să găsesc mirreasma potrivită cît de cît…(am avut uyn dascăl dăruit de viată care m-a învățat cum să il iubesc pe cel care
lua in serios ‘mişcările aproape perfecte ale cerului’)
…și cînd se-nsera cerul, inventam ceruri albastre,
şi cînd orele sețnverzeau ca smaraldele,
ne bronzam la lumina dragostei noastre.
ApreciazăApreciază
servus…
respirarile care ne ţin…
toate cele bune!
Sărbători frumoase, liniştite!
ApreciazăApreciază
… servus, Flavius 🙂
cum reusești mereu să cuprinzi esenț(i)al(lul) doar în două cuvinte….
gîndul bun se intoarce…
ApreciazăApreciază
Pingback: Crying City « Andi Bob
Sărbători fericite, Ana!
ApreciazăApreciază
MULȚUMESC, Andi!
tu să te bucuri și să simți Lumina – cea care, știi tu ce spune Vișniec…-
eu voi încerca să zîmbesc
iată 🙂
ApreciazăApreciază
Am trimis urmatorul comentariu pe blogul lui Vania:
“Draga Vania,
Trec peste toate insultele pe care mi le-ai adus pana acum si iti raspund (sper sa nu fi fost bagat la spam). Fac acest lucru doar pentru cei care ar putea banui ca ma ascund ca o gaina idioata. Nu stiu despre ce bani vorbesti, nu am nici o idee cum functioneaza rahatul ala de ZeList si daca unii sau altii castiga din asa ceva.
Eu pur si simplu mi-am reorganizat blogul. Atat, nimic mai mult. Nu am obiceiul sa gandesc subversiv, scriu exact ce gandesc si cum gandesc.
Blogul este pentru mine un mijloc de a oferi si altora ceea ce pot sa fac eu. Nimic mai mult draga Vania. Eu nu insult. Dar pot sa nu mai respect. Si in ceea ce te priveste am inceput sa o fac. Sunt curios daca publici comentariul.
Inca ceva, cu permisiunea ta: am sters din blogroll-ul meu doar persoanele care m-au exclus in urma alcatuirii paginii separate…”
Sunt inca la moderare…
E offtopic Ana, asa cum suntem multi dintre noi…
ApreciazăApreciază
bun gasitr Paul;
sincer, nu înțeleg ce caută textul scris de tine la mine pe blog ;
dacă aș avea timp, aș căuta un comm in care imi reprosai mai demult ca dau iama prea des în blogroll-ul meu, dar nu am timp si poate că e mai bine ;
eu știu că prin răbdarea și înțelegera unor persoane pe care le respect mult am învățat să îmi strunesc orgoliul cît de cît, dar nu cred că am jignit pe cineva în mod direct, chiar dacă uneori eu am parerea că scriu mai bine decit altii (credeai că nu voi recunoaaște ???????),, dar am mai înțeles și că regulile conviețuirii cu și în blogolume sunt la fel de dure ca și în real…
acum eu sper să nu rămîi supărat pe nimeni și să ai grijă de scrisul tău ;
[îmi propusesem să te ignor de o săptămînă, dar, iată că ți-am răspuns… 🙂 ]
Să ai sărbatoori frumoase
ApreciazăApreciază
Nu e nici o problema daca nu intelegi Ana, un Paste fericit iti doresc!
ApreciazăApreciază
Paul, este Săptămîna Mare, suntem în ajunul zilei de Vineri, totuși….
mulțuymesc și eu pt gindul bun de sărbători
ApreciazăApreciază
Să ai parte de Paşti liniştite pe care să le petreci în tihnă şi pace alături de cei dragi.
ApreciazăApreciază
MULȚUMESC frumos, Abbilbal
pt nmine e cam greeu, dar Vouă, tuturor, desigur că și ție și Ioanei, Vă doresc să aveți sărbători cu bucurie și sănătate
ApreciazăApreciază