î
ntre ceea ce s-ar fi vrut/dorit, la începutul iernii trecute
și ceea ce se pare că a ‘rezultat’
Prin toamna trecută, cînd mi-am exprimat o nedumerire de a mea pe pe propriu-mi blog, s-a crezut că aș avea un sentiment de frustrare din lipsa așa-zisei popularități
și cineva, nu știu nici acum cine anume (sau știu, cumva? 🙂 ) m-a întrebat ce anume vreau: poziție în top (ceea ce, după părerea mea, pentru cei care vor și reușesc așa ceva, ested absolut firesc și lăudabil), mă preocupă traficul, ‚audiența’ și a făcut o comparație pe care am găsit-o și atunci și acum, forțată: vreau ca blogul meu să fie un fel de OTV, sau vreau să păstrez ceea ce încercasem pînă atunci – să pomenesc în scris despre preocupările mele, ceva mai … ‚culturale’;
nu am răspuns direct, pentru că nu știam precis cui anume, deși am încercat. Orgoliul meu a mai avut răbufniri, dar mai mult din respect față de ceilalți și îndeosebi față de oameni/bloggeri am încercat să mă mai ”civilizez” și am continuat să scriu; cum? – se poate observa de pe blog. NU cred că am un blog reușit, dar știu că nu mă jenez cu el, nu arată precum mi-aș dori, dar se poate îndrepta, am căutat să nu jignesc, am încercat să mă apropii de unele bloguri cu subiecte si cu un stil de a scrie și cu o exprimare mai familiare, mai comune cu preocupările și cu ”gusturile” mele; de cele mai multe ori am fost primită cu înțelegere și chiar mai mult decît atît…;
dar, la un moment dat am călcat, fără să vreau, granițe nepermise (oare chiar trebuie să fac dovada că am lucrat ca și colaborator în presă? aș putea, deși mi s-ar părea jenant față de mine insămi, în primul rînd)
cred că este mai bine să las frămîntările să se domolească, gindul să se așeze în tihnă la citit, iar cînd voi putea să scriu, voi reveni, deși voi fi mult mai singură, doar eu și blogul meu, probabil.
–––––––
și o rugăminte : așa cum nici mie nu îmi place să figurez pe blogul cuiva ca un link sau ca un click ,VĂ ROG să lăsați la comentarii numele celor care se simt nu tocmai confortabil că apar/ sunt trecuți în blogroll-ul meu. MULȚUMESC!
pe cei care știu sau bănuiesc că au domeniu și traficul înregistrat, iar click-ul sau vizita mea le folosește, îi asigur că o voi face mai bine decît pină acum
și da, fiind blogul meu, voi mai scrie, nu știu cînd, dar voi mai scrie.
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 
Imi pare rau ca simti asta. Eu te am in google reader si vad cand postezi un articol nou. Doar ca uneori nu am timp si prefer doar sa citesc rapid printre randuri si sa merg mai departe. TU trebuie sa scrii! Este foarte bine ca ai scris ce simti si promit ca voi avea grija sa acord mai mult timp blogului tau! Imi cer scuze 😦
ApreciazăApreciază
Draga Anamaria, sper ca imi permiti sa te tutuiesc. Si mie imi pare rau ca simti asta, dar mai ales imi pare rau sa vad ca suferi de o boala de care eu m-am vindecat foarte greu, si anume boala de a-ti pasa prea mult de ce cred ceilalti despre tine, de cum te vad ceilalti. E o boala grea si dureroasa, stiu, cum spuneam, am trecut si eu prin ea „in tinerete”, dar cel mai pacat este ca e o boala autoindusa si inutila. Eu m-am vindecat, sper sa reusesti si tu.
Referitor la blogul tau, eu te citesc „relativ des”, pentru ca des si rar sunt cuvinte extrem de relative:) Nu te am in blogroll, dar de fiecare data cand accesez blogul lui Flavius Obeada, te citesc si pe tine, de la el. Parerea mea este ca ai un blog reusit, mult peste media valorica a celorlalte bloguri din wordpress, mereu gasesc ceva sa ma incante aici, o poezie frumoasa, fotografii reusite, si mai ales ganduri. Ganduri frumoase, de o sinceritate dezarmanta si vulnerabila…
Eu vreau sa te mai citesc, si acum chiar nu ma mai intereseaza daca ii pasa sau nu cuiva de asta 🙂
ApreciazăApreciază
Am invatat ca
– blog-ul este un loc de exprimare libera care nu trebuie sa tina seama se ceea ce cred altii despre tine
– nimeni nu poate interzice cuiva sa puna un link in pagina sa catre alta pagina (site).
– traficul unui blog creste in timp si numai daca blog-ul este actualizat cat mai des (de exemplu, zilnic)
Blog-ul tau e destul de greu pentru mine dar ma straduiesc.
ApreciazăApreciază
domna, blogurile in general se fac din placere, pe undeva toti doresc trafic cat mai bun … e un lucru normal, traficul iti arata ca esti de citit ..
sa auzim de bine
ApreciazăApreciază
Nici eu nu mă simt „confortabil” în blog-roll-ul Domniei Tale, ci, … onorat!
Nu ştiam că trebuie să cer voie cuiva ca să-l pun în blog-roll. Credeam că e blogul meu şi fac ce vreau eu pe el!
ApreciazăApreciază
DE DATA ACEASTA
NU REGRET
CA AM LASAT POSTAREA;
DOAR CA RAMINE TEAMA SI JENA DE a FI INTELESE ASA CUM MI-AM DORIT ACESTE RINDURI CE NU SE VOR A FI O ‘MARTURISIRE’
VOIAM SA GASESC SI POATE CA VOR FI – IMI DPORESC!- OPOINII MAI PUTIN SAU DELOC FAVORABILE…
SI VA MULTUMES TUTOROR PY CELE SCRISE SAU GINDITE,
DAR !!
AICI VOIAM SA GASESC SI POATE VOR FI -EU INCA MAI SPER- OPINII MAI PUTIN FVAORABILE SI CHIAR CRITICE.
acestea imi vor fi de folos/ ajutor atunci cind si daca voi mai scrie aici
si inca o data, multumiri !
ApreciazăApreciază
eu ma simt minunat,chiar mandru ca ma aflu in blogroll-ul tau…la fel si de faptul ca,desi sunt la nivelul de incepator tu ma citesti.multumesc.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc fiindcă mă citeşti şi atunci când simţi nevoia laşi şi un semn.
O seară plină de frumos!
ApreciazăApreciază
e blogul tau,te descarci,te exprimi,scri ce simti,e spatiul tau indiferent de ce zic altii,e oarecum jurnalul tau,scrie cand simti,nu doar ca trebuie,scrie orice,tot vei ramane citita,multe imbratisari >:d<
ApreciazăApreciază
ps: superbe fotografiile alese
ApreciazăApreciază
multumind inca odata celor dew mai sus si nu numai lor,
PENTRU UN CIT DE CIT / OARECARE ECXHILIBRU, ADAUG EU CEEA CE AM PRIMIT ASTAZI PE MAIL, DE LA CINEVA CARE NU SE SFIA, CINDVA, SA RECUNOASCA– DA II PLACE /PLACEA CUM SCRIAM, DAR DE FIECARE DATA PAREA CA UN FEL DE ‘JUSTIFICARE’ FATA DE ALTII
SI PRIETENUL MEU VIRTUAL SCRIE ASA:
;
‘ comunicarea pentru mine inseamna mult si nu ma feresc sa o practic. Nicaieri. Da, imi place cum scrii, atunci cand o faci in mod real si nu te preocupi de ce spun sau de ce ar putea spune cei din jurul tau. Si repet, nu ma feresc. Deloc, nu am nici un motiv. Numai ca ar trebui sa intelegi ca avem cu totii nevoie de spatiu si timp pentru a fi noi insine.’
SI RECUNOSC: MAI ALES IN ULTIUMA FRAZA, ARE MARE DREPTATE
ApreciazăApreciază
Da, prietenul acela virtual sunt eu. Si trebuie sa-ti reafirm faptul ca imi place cum scrii. Fragmentul pe care l-ai adus pe blogul tau este neconcludent pentru eforturile pe care le fac de ceva vreme pentru a nu-ti sterge blogul. Astept sa-ti dai seama si singura ca esti pe cale sa faci o mare prostie, vei reteza cu o singura lovitura de secure o munca frumoasa pe care ai asezat-o aici, luni de zile… Astept sa revii asupra deciziei sau macar sa ramai o perioada in stand-by, sa te linistesti si sa lasi lucrurile asa cum sunt: nu vreau sa fie o asteptare zadarnica, ca-n „Desertul Tatarilor”, nu vreau sa devin un rafinat intr-ale persuasiunii. Dar astept sa mai petreci un timp (scurt) in Fortareata in care tot iti place sa te-nchizi, si mai apoi sa iesi la lupta. Iti tot spun de ceva vreme: lasa curcile sa vorbeasca, nu stiu sa faca altceva. Nu le duce mintea. Si spun acest lucru pentru ca simt ca esti deranjata de comportamentul unora. Lasa-i in pace, ignora, uita-te in alta parte. Unii nu pot altfel, au senzatia ca statuile se maresc direct proportional cu randurile plagiate. De ce te-ncurci in piedici puse de oameni slabi? Nu mai continui. Ma enervez repede si devin neputincios. Mi-e scarba de multe lucruri si se poate observa acest fapt cu ochiul liber, sunt extrem de dificil si de imprevizibil – mi-o spune foarte multa lume – dar am devenit astfel pentru ca sunt satul. Satul de jigodii ce spun una si fac alta. Satul de pseudo-caractere, de nimfe bolnave si de zambitori in serie. Desigur, sunt amabil si practic un comportament educat. Suntem hiene sociale, ce naiba! Ma opresc aici si astept sa-ti revii. Putem continua insa dialogul asa cum am convenit, unde doresti: aici, pe blogul meu, sau pe e-mail… Am mai spus, nu ma feresc de comunicare. Niciodata. Numai ca prefer sa aleg eu doza corecta…
ApreciazăApreciază
PAUL,
stiu ca trebuie/ar trebui sa scriu si scuze si multumiri,
dar
T E R O G,
NU RISCA, SCRIIND CEEA CE AI SCRIS MAI SUS,
SA PIERZI SIMPATIA SI ADMIRATIA CELORLALTI!!!!!!!!!!!
–––
nu imi plac laudele
nu le vraeu! sa fie bine inteles de catre toti ce/care (complementul direct, ca parte de vorbire, este la alegere…) mai trec pe aici, ca nu am urmarit asa ceva
era un fel de incercare de cunoastere, daca tot e considerat blogul ca un fel de jurnal public.
dixit!
[orice se va mai gindi sau scrie la aceasta postare, eu nu mai adaug nimic]
ba da!
numai bine tuturor!
––––––––
[in cazul in care citesti, Aghiuta, cel smolit, degeaba ma certi, pt ca stii prea bine cum sunt]
ApreciazăApreciază
Ana Maria Deleanu… Cei care incearca vizavi de persoana mea o cat de mica doza de simpatie stiu ce au de facut in continuare. Ceilalti, care vor suferi o micsorare a ei, de asemenea. De cand naiba trebuie eu sa dau socoteala cuiva pentru ce citesc, pentru ce apreciez sau nu, pentru ceea ce gandesc sau pentru vizitele mele la toaleta? Nu ma feresc de nimeni Ana, unul dintre putinele lucruri de care ma bucur in viata asta de rahat este faptul ca pot deschide geamul fara sa ma uit in fundul nimanui. Pana acum am vorbit amandoi prin e-mail, oricine poate crede orice, imi este indiferent. E nevoie sa demonstrez ceva pentru a satisface libidosenia cuiva? Nu cred… Dar daca e nevoie, cu placere…
ApreciazăApreciază
Ana, nimeni nu mi-a spus atât de frumos : ”MIRELA PETE sau parfumul galeriilor ”! Eu nu găsisem un nume potrivit! Ești mult prea modestă, sper să nu te superi pe mine, îți spun asta pentru că ești atît de aparte și deosebită, încât rămân perplexă când văd că te crezi, cumva, uitată. Uneori trec și nu știu ce să scriu, dar citesc și privesc admirabilele ilustrații pe care le atașezi articolelor. Eu îți mulțumesc pentru rânduile și pozele de aici. Poate contează!
ApreciazăApreciază
Il sustin pe stimabilul Paul Gabor si sper ca blogul o sa mearga mai departe, ca gandurile tale se vor asterne tot aici, ca vei ramane intr-o lume a oamenilor care poate ca se lovesc pe strada fara sa realizeze ca sunt prieteni datorita gandurilor si ideilor cu care au facut schimb pe bloguri.
ApreciazăApreciază
Blogul este un loc care te reprezinta, este ceva din tine, este al tai, asa ca tu-l faci cum vrei sa fie. Dupa chipul si asemanarea ta, ca sa folosesc un citat celebru. Deci, nu-ti mai face probleme in privinta perceptiei celorlalti asupra blogului. Cui ii place, te citeste. Cui nu-i place … internetul este imens !
ApreciazăApreciază
Multa bafta in continuare cu blogul tau…si ai ales niste imagini foarte frumoase.
ApreciazăApreciază
Anamaria, buna seara!
Mi-e greu sa inteleg ce se intampla..
ApreciazăApreciază
Anaaa…
şi mie îmi zice, periodic, „cineva” aproape acelaşi lucru şi, interesant, cu aceleaşi cuvinte:)
am ignorat şi mi-am văzut de ale mele
fă la fel, adică fă cum simţi!
nu lăsa pe nimeni să-ţi influenţeze trăirile trecând de tine
pentru tine TU eşti cea mai importantă şi atâta vreme cât ai prieteni, chiar şi virtuali, scrie pentru tine şi ei
dar în primul rând pentru tine
eu, citesc!:)
ApreciazăApreciază
bre Ană, Aghiuta citeste… stie si cum esti… numa ca nu-ti pot promite ca nu te urechez oleaca! da, stiu, mi-ai zis ca trebusoara asta n-a avut niciodata frun efect asupra ta, da zau ca meriti!
ApreciazăApreciază
Anamaria, daca si Aghi’ a venit, e bai..
Sa te distrez putin: cineva imi face comentarii in engleza.. inteleg cate ceva. Ce nu inteleg este de ce se va fi straduind atat- greu pentru el ( sau ea), greu si pentru mine. Ar putea sa-mi spuna asa, curat, in limba asta a noastra plina de culoare ce si cum.. Gura lumii sloboda!
O noapte buna iti doresc!
ApreciazăApreciază
Doamnă/domnişoară Gina, să n-o iau mai simplu, tovarăşa Gina, acel ori acea, sau poate aceea nu ştie rumaneşte şi atunci se inglizeşte. Dar dacă nu ştie rumaneasca, ce cotă aci? Doar să-ncurce lumea? Hai bre, ce vă daţi mari? Vă este ruşine de limba română născută şi crescută de generaţii şi generaţii? Apreciem mai mult o limbă străină? De ce? Pentru că a fost o vreme în care am dat lecţii altora şi acum au ajuns ei să se dea grozavi? De ce nu lăsaţi să piară fiecare pe limba lui? Precum păsările cerului.
ApreciazăApreciază
@abbilbal,
vad ca te pricepi la jigniri. Daca ai fi citit cu putin bun- simt( al limbii romane!!), ai fi inteles ca o persoana face comentarii pentru mine , in limba engleza. Spre rusinea mea, nu prea inteleg mesajul pe care vrea sa-l transmita. Asta am spus.
‘Tovarasa ” ??? cu cine?
Cred ca trebuie sa-ti ceri scuze.
ApreciazăApreciază
cU tot respectul fatA de fiecare si fata de toti, in pauza de 1 minut, Va rog sa intelegeti ca blogul meu nu estge forum pt ‘neintelegeri’ intre vizitatori, carora le multumesc pt trecerea pe aici 🙂
am mult de scris, am si treaba si vreau sa fin alizez si postarea inceputa
O ZI BUNA TUTUROR 🙂 🙂
ApreciazăApreciază