Were it left to me to decide whether we should have a government without newspapers, or newspapers without a government,I should not hesitate amoment to prefer the latter.
– Thomas Jefferson-
Sunt curioasă cum se vor poziţiona unii dintre ziariştii cu semnături consacrate şi tastaturi sonore după alegeri, adică după primele zile sau săptămîni care vor urma după 6 Decembrie (păcat pentru Moş Nicolae că are o misiune atît de ingrată pentru români, dar copiii tot îşi vor pregăti ghetuţele –vechi sau noi- pentru că ei pot ignora încă tot felul de crize reale sau inventate).
DA! Recunosc: am unele obsesii faţă de unii ziarişti cu o traiectorie cel puţin ciudată în aceşti douăzeci de ani – de la creştin-democraţie la social liberalism, trecînd printr-un extaz năucitor (doar este extaz, nu-i aşa?) faţă de Casa Regală.
Si cum unii au scris în aceşti ani doar despre politcă (politichie?), despre sondaje, deşi mă întreb dacă au noţiunile elementare de statistică şi sociologie, sunt chiar curioasă cum vor asista şi vor comenta jocul zarurilor aruncate nu întîmplător, cum şi cît vor înţelege din logica algoritmilor (sper că s-a reţinut pentru totdeauna ceea ce Doamna Mona Muscă voia să nu înţeleagă: într-o matrice pătrată suma pe orizontală este egală cu suma pe verticală) .
Şi vom asista din nou, mai calmaţi, dar mai apăsaţi de grija zilei curente pentru noi şi pentru cei de lîngă noi, la reaşezarea pozitiilor, la redefinirea doctrinelor – de parcă ar mai conta!- iar cei norocoşi se vor reîntoarce la ’meseria lor de bază’: la scris, la catedră, pe scenă, la şevalet, sau la birou, mai puţin pe cîmp sau la un pupitru de comandă; alţii, vor rămîne coloraţi la fel, adică îşi vor păstra culoarea şi este de preferat , cred eu această situaţie, cameleonismului).
De ce sunt curioasă? Pentru că este dreptul meu de cititor fidel care dau banii pe ziar sau consum electricitate citind ediţiile on line, peentru că, întîmplător şi insignifiant, ba chiar ridicol pentru unii, mi-am permis să îmi exprim şi eu opiniile, pentru că a fost o perioadă cînd scriam şi eu în presă (doar colaborator, e adevărat), pentru că am încercat să nu mă las acaparată doar de politic.
Şi pentru că îmi pasă! (tocmai pentru că eu cred în puterea cuvîntului şi în forţa argumentului!
DIXIT!
[ dar astăzi este o mare sărbătoare creştină, iar mîine este 1 Decembrie ! –– La Mulţi Ani! ])
Ana
departe de alegeri acum, dar cu ideea ca ziaristii au nevoie sa invete mai mult decat multi alti specialisti
si cu gandul la 1 decembrie. oare voi vedea ninsoarea?
te cuprind
ApreciazăApreciază
Angela,
eu iti doresc ca cel putin tu sa vezi o zapada alba si curata de 1 Decembrie
si da, stiu ca esti
🙂
ApreciazăApreciază
Există ziarişti şi ziarişti… La mulţi ani tuturor celor care îşi sărbătoresc ziua numelui!
ApreciazăApreciază
Cristi,
ma aalatur si eu urarilor tale
🙂
ApreciazăApreciază
Trecusem pentru ca, la randul meu, sa va spun „buna- dimineata si multumesc pentru vizita”.Trebuie sa adaug ca aveti multa dreptate si ca impartasesc ideile Dvs. La randul meu doresc ca Sf. Nicolae sa va umple ghetutele cu realizarea sperantelor.
ApreciazăApreciază
Marius Suman
iar eu Vă mulţumesc frumos pentru gînduri şi pentru vizită.
o seară frumoasă!
ApreciazăApreciază
Anamaria,oare Thomas Jefferson, a lovit un copil cand a fost presedinte,din cate stiu NU,dar Basescu DA”o seara frumoasa 😦
ApreciazăApreciază
Tavi,
eu nu pot să îl asociz pe Traian Băsescu cu T Jefferson (ar fi trebuit să îi amitesc în altă ordine…);
sper că nu s-a înţeles că eu alş crede altceva!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
şi aşa deja blogosfera cu grupurile si micile sau marile ei comunităţi cred că este divizată nemeritat de mult;
e păcat, pentru că noi vom mai scrie, unii mai mult, altii mai putim si după 6 Dec.
ŞI MĂ ÎNCĂPĂŞÎNEZ SĂ CRED CĂ VOM TRĂI INTR-O DEMOCRAŢIE AUTENTICĂ
seară plăcută şi pt tine
🙂
ApreciazăApreciază