alte frînturi de vis, mai senine

şi am visat şi că am regăsit un album primit pe care erau scrise cuvintele lui Borges: ’ Nu pot să te opresc să nu te împiedici. Dar pot să îţi ofer mâna, să te ajut să nu cazi.’

Am mai visat şi că am primit mai multe fotografii de undeva, din Africa, mai mult decît acestea două

Şi am mai visat că pot să îmi doresc orice, un mouse ascultător şi o mînă sănătoasă pentru că astăzi, cu ajutorul multora de aici, se împlineşte un an de cînd mi-am deschis/ ‘creat’ acest blog

Aşa că pot să alerg sau să mă plimb agale printre mesteceni

 

Anunțuri

19 răspunsuri la „alte frînturi de vis, mai senine

    • CELLA,
      as fi vrut sa iti rasund mai… inspirat, dar nu caut suze si cum in aceste zile am recitit cite ceva ce se cereau reamintite mie, acum ‘asez’ destul de aproximativ: ‘nu vad vreun motiv pt care n-as rusina ca am colindat anticariatrele dupa o carte inexistenta; si asta imi da prilejul sa por afirma ca am avut si eu idealuri’

      eu ma incapatinez sa rezist (si) sa mai am!
      MULTUMMESC, CELLA!
      🙂

    • VANIA,
      recunosc : si acum, dupa citiva ani, de fiecare data cind ajung in Cismigiu, ma asez pe o anume banca si privesc Mesteacanul Meu si imi aascult timpul irosit ‘in glasul lor zglobiu’; si plec de fiecare data, simtind parfumul liliacului si focul rosu de scoruse…

      Va multumesc frumos!
      si voi incerca sa recuperez drumul prin anumite tenebre si alte expozitii, tocmai pentrru ca mi-ar fi facut bine in anumite zile cind totul pt mine era sau parea mai greu decit tenebrosul acela real…
      Va MULTUMESC !

    • Zamfir Pop:
      imi pare sincer
      rau,
      dar se pare ca atunci cind mina e mai ingaduitoare, am pb cu calc si cu net-ul

      voi incerca sa schimb parametrii
      si daca Va plac, Va mtrimit prin mail alte poze/ tablouri din cultura africana, gasite in aceasta dim pe mail
      Va multumesc si imi cer scuze!

  1. Mi-a atras atentia imaginea cu cele patru anotimpuri (sper sa nu gresesc 🙂 ).
    Iti doresc ca si la anul sa scrii la fel de inspirat.

    … la mine a venit zapada 🙂

    • -X- :
      … cuvintele tale imi fac si f mult bine, dar ma fac sa ma simt si f mica… ;

      cred ca interpretarea ta asupra tabloului (stiu ca nu e corecta exprimarea, dar nu gasesc alta acum…) este mai potrivita decit titlul sub care eu am primit reproducerea ;
      am mai primit inca sapte, cred eu mai interesante, poate si tu esti mai in masura sa le povestesti cu darul tau de a gasi intelesuri greu de aflat pt altii; si poate ca daca voi continua sa scriu , cindva le voi posta;
      si ce as putea oare sa mai adaug ? MULTUMESC FRUMOS!

      am ascultat melodia interpretat de Azam Ali si da, recunosc: am visat o clipa un vis pe care nu am avut curajul sa-l visez pina la capat cind as fi putut

      mi s-a spus ca acolo, la tine, unde esti, acum, iernile sunt mereu adevate si frumos de adevarate 🙂

      • Aici unde locuiesc in prezent, iernile pot fi ceva ‘de dezastru’ 🙂 … un fel de ‘alta Siberie’ si doar cei ce au vizitat muntii Azerbaijanului pe timp de iarna isi pot da seama de adevarul afirmatiei mele …

  2. neata bre Sisifule!
    sper sa continui sa visezi… sau sa-ti exprimi si aici visele, ca-i fain! numa ca sper sa nu ne impartasesti doar visele…
    Sisifule, un an e prea putin ca unitate de masura pt. mine, asa ca pastrez urarile pt. aniversarea de peste… cinci ani, sa zicem.
    si pt. ca acum vine o vreme care ma obliga sa stau mai mult pe linga foc, cu un pahar de vin si niste nuci in fata tastaturii, promit sa fiu oleaca mai activ p-aci… numa tu sa-mi dai motive sa-ti calc batatura!
    si daca e vinisor, poa apare si muza aia betiva care ma paraseste de cum se goleste damijonul… si poa mai apar si pe la mine cu ceva.
    oricum, mai trec p-acilea. tu scrie!

    • Aghiuta,
      stii bine ca la mine nimic nu tine, nu dureaza – binele mai putin decit raul- prea mult, asa ca, aventura mea in blogosfera este cam incerta;
      ma bucur ca mai ai nuci si lemne de foc pt iarna care vine, vine, totusi; in treacat, iti multumec pt gutuile si nucile care m-au ajutat, intr-adevar, sa ma simt ceva mai bine;
      si ai grija sa nuu se incinga prea tare smoala;
      in rest, asa cum stii, tot capricorn incapatinat, dar cornitele ceva mai tocite; si degeaba ma certi: la nevoie tot le folosesc 🙂
      cit despre ‘contrele’ tale de la inceputurile mele pe aici, sincer, nu mai sper si nu am teama

  3. cel care imi spunra ca acolo iernile sunt // ar fi adevarate, era, poate, in acea clipa napadit de dorul iernilor de acasa, acolo, unde el acum, nu se mai poate intoarce; poate nu ar trebui sa o scriu, dar un an mai tirziu, a schimbat iarna clujeana, cu una londoneza;

    pt TINE, doresc o iarna asemenea unui tablou de Kadinski si in caldura cu care ne incalzesti ceea ce ne mai ramine din noi (din ‘sufletul’ nostru) sa se auda vioara Xeniei Akeynikova, pe care tot la tine am descoperut-o
    🙂

    [ cam lung si cam…, stiu, dar nu se va repeta ]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s