Astrafilm – cîteva impresii personale

există posibilitatea realizării unor filme în care demonstraţia vizuală poate să fie mult mai percutantă decît zeci de dosare cu informaţii pe care omul nu mai are timpul fizic să le parcurgă.

– spune Laurenţiu Damian într-un interviu.

Iar în cele trei (pentru mine doar două), încercînd să vei, să ’prinzi’ c ît mai multe şi  cît mai multe din   oferta variată şi valoroaă ape care o oferă Festivalul de Film  de la Sibiu, ai satisfacţia pe care ţi+o dă ccunoşterea şi înţelegereaa fie mai bine decît ştiaai, fie dintrr-o altă perspectivă.

Lumea este mare şi are atîtea înfăţişări, dar se confruntă cu aceleaşi probleme,deşi ele par total diferite.

astrafilm1aDe la chipurile luminoase de ale copiilor care au umplut sala de proiectie încă din prima zi a festivalului, ei fiind cei mai harnici , bucurîndu-se cu mirare curioasă sai veselă, dar cu  o atenţie pe care am dori-o mai des la cei mai mari, ei au descooperit că au în fiecare colţ al acestei lumi un posibil prieten.

Inspiraţia organizatorilor, cred eu, s-a dovedit şi în alcătuirea programului zilnic şi sper să rămîn cu această impresie pîna în ultima zi a festivalului.

Astfel,  după figurile sau ’ personajele’  din ’Dimineţile copiilor’ au  apărut alte pesonaje, copii sau adulţi.

Daca Dado,( din LOST IN TRANSITION /RĂTĂCIŢI ÎN TRANZIŢIE- regia HOM VANDER BEKEN, Finlanda)

un copil născut în Croaţia cunoaşte drrama războiului şi a stămutării în alt oraş, cînd înă nu s-a a vindecat durerea unui suflet de copil ai carui părimţi pleacă în străinătate tocmai pentru ca lor să le fie mai bine în viitor,fără să se gîndească, probabil, la  sufletele încă prea fragile pentru a înfrunta singure greutăţile zilei şi nepăsarea semenilor, rămînind, astfel, pentru toată viaţarărcit într-o lume căruia atîtt războiul , cît şi cauzele care l-au produs au spulberat o lume întreagă cu repere de valori, cu tot.

Soluţii salvatoare pentru alţi copii abandonaţi sau fugiţi de acasă, se caută şi în filmul GANDHI’S CHILDREN /COPIII LUI GANDI , regia David MacDougall, Australia, dar adesea virtuţile statului de garant se dovedesc neputincioase în faţa nevoilor tot mai numeroase ale unor copii.

Într+un stat totaltar, precum este Turkmenistanul ,din filmul regizorului finlandez Arto Halonen,SHADOW OF THE HOLY BOOK/ LA UMBRA CĂRŢII SFINTEm, copiii sunt obligaţi să înveţe Cartea Sfîntă, cea pe placul stăpînului dictator, cu complicitatea mai mult sau mai puţin tacită a marilor puteri; ca o părere personal, nu ştiu dacă trebbuie să mă bucur sau nu, că în acest film, unde  se vîd imagini din multe ţări europene, România lipseşte.

Cînd ajungi, absolut din întimplare, la filmul Enduring Life  / Preţul Fiecărei zile, regizat de către Brechtye Boeke, din Olanda, unde totul, viaţtaa familiei trecutee de prima tinereţe, chiar şi fiii, pare sau chiar este încremenită in obiceiuri respectate de  cu o fidelitate şi cu o stricteţe, care, mie, oricît de frumos e făcut filmul, cu dialoguri fireşti şi imagini de o lumina pe care mulţi operatori cre că şi-ar dori-o, ei bine,  mie mi-a lasat o stare nu tocmai confortabilă, aşa cum se simte în film.

În schimb, mi-ar fi  este  foarte greu să răspund dacă aş fi întrebată care film aş prefera dintrediuă filme anume:  cel ukraineano-chilian, Absenţa, în regia lui Ricardo Green (film din care am pierdut primele 10 munute…), unde experienţa trăită de  o menajeră sau clipele ei de reflexie  asupra vieţii oamenilor printre care trrăieste şi trăim, cunoscuţi sau mai puţin cunoscuti , îţi lasă pe retină  cîteva imagini greu de uitat, dar şi propria sa ‚’concluzie’ asupra vieţii, atît de frrumos exprimată, încît te întrebi ce o fi dincolo sau sub  statutul de menajeră;

Celălalt film este THE CROSS , de Anna Tokareva, Russia, un film trecut la categoria studenţi, dar în care se recunoaşte foarte uşor în tot şi toate, şcoala rusă de film…

Şi ne amintim cu resemnare asemenea Nataşei din acest film, că fiecaare avem de purtat o  Cruce  şi ne rugăm împreună cu ea să fim în stare să ne acceptăm Cucea.

(auzind, parcă, în acelaşi timp, cuvintele menajerei din Asenţa: ‘oamenii trăiesc  mai mult sau alteori mai puţin’

Desore ceea ce am resit să văd în această zi de miercuri (textul l-am început la 23:50), dar şi despre bucuria de a-l regăsi pe Tudor Giurgiu ca regizor, întrr—un film despre condiţia romilor nu în altă  parte, ci aici, la  şi printre noi,

Dacă interesează pe cineva, în curînd …

Mai sunt multe, f multe de văzut, iar eu acum, nu prea mă impac cu vremea şi cu timpul…

Reclame

dacă Vă place filmul

Astăzi incepe la Sibiu cea de-a X-a ediţie a Astra Film Festival, dedicată împlinirii a 20 de ani de film documentar în România, care se va desfăşura între 26 octombrie şi 1 noiembrie. Programul e bogat, variat si bine structurat ,cred eu, deocamdata.

şi pentru că mă grăbesc las acum  un fel de ‘mostră’, care este, de fapt, un fragment dintr-un articol preluat din cotidianul judeţean Tribuna

DOCUMENTARIES FOR CHILDREN
DOCUMENTARE PENTRU COPII
„All grown-ups were once children – although few of them remember it.” These words preface the fantastic voyage of Saint-Exupéry’s Little Prince, who leaves his house-sized planet to see what the rest of the universe is like. While recollecting our own childhood years, we did not forget those who are children now. ASTRA FILM FESTIVAL 2009 offers a national premiere: GOOD MORNING, WORLD!, a programme of documentaries for children.
Same as the Little Prince, the kids will visit other „planets”, and find out about the lives of kids their age in the USA, Senegal, Mexico, Finland, Japan, Morocco, Cambodgia, and India. Elementary school kids will see a selection of films, and then make drawings about what they have seen. It will be a singular experience for the festival’s youngest audience. As for the grown-ups, they will, perhaps, remember the time when they could see an elephant inside a boa constrictor behind the shape of a plain hat.
„Toţi adulţii au fost candva copii – deşi puţini dintre ei îşi amintesc.” Aceste cuvinte prefaţează călătoria fantastică a Micului Prinţ al lui Saint-Exupéry, care pleacă de pe planeta sa de dimensiunea unei case pentru a vedea cum este restul universului. În timp ce ne aducem aminte de proprii noştri ani ai copilăriei, nu i-am uitat pe cei care sunt copii acum. FESTIVALUL DE FILM ASTRA 2009 oferă o premieră natională: DIMINETILE COPIILOR, un program de documentare pentru copii. La fel ca Micul Prinţ, copiii vor vizita alte „planete” şi vor afla despre vieţile copiilor de vârsta lor din Statele Unite, Senegal, Mexic, Finlanda, Japonia, Maroc, Cambogia, şi India. Copiii de la şcoala primară vor vedea o selecţie de filme şi apoi vor face desene despre ce au văzut. Va fi o experienţă unică pentru audienţa cea mai tânără a festivalului. În ce-i priveste pe adulţi, ei îşi vor aduce aminte de timpul când puteau vedea un elefant înghiţit de un şarpe boa privind o simplă pălărie.

( clipul l-am ‘preluat’ eu de pe youtube, din condiţii /cerinţe de soft aflate în mare şi acută criză de timp)

HOME AWAY FROM HOME , Marika Väisänen, Finland
PALNA’S DAUGHTERS , Kiti Luostarinen, Finland
LES PETITS MATINS DU MONDE (serie): episodes Senegal, USA, India, Japan, Mexico, Finland, Cambodgia, Morocco, from the series by Charles-Antoine De Rouvre, France