(a scrie) DESPRE …

Poate ca nu am inteles destul de bine cand am ales acest drum-demers ca va trebui sa ajung aici sau intr-un loc asemanator acestuia

pentru a putea sa scriu

despre sinceritate si generozitate, despre respect si compasiune, despre incredere si teama de ridicol, despre neputiinta si puterea pr care ti-o da umarul pe care te poti sprijini la greu, despre tradare si alegerea deliberata a singuratatii, depre curajul de a accepta si demnitatea de a refuza, despre rabdare si una dintre formele de alienare- graba si superficialitatea, despre durerea tacerii si frumusetea unei flori cu toata bucuria daruirii ei, despre cele impartasite si retinerea de a recunoaste fata de altii placerea comunicarii cu ceilalti si privirea nu speriata, ci haituita a unui copil care stie ca in clipa urmatoare va pierde tot;

despre tragism si verosimil, despre modestie si normal(itate), despre comic si adevarul vietii;

despre credinta mea in puterea miraculoasa a creativitatii si depre convingerea (tot a mea!) ca o biografie eroica nu netezeste drumul sspre arta, stiinta, spre Valoare;

despre tara asta in care traiesc si pe care o iubesc nu doar pentru ca asa am fost educata, ci pentru ca asta simt eu pentru locul asta de pe aceasta planeta: o dragoste pe care o pot justifica in multe feluri, dar care nu se cuvine a fi explicate;

despre spaima de a retrai /resimti dorinta de nu mai auzi si a nu mai vedea unele figure omniprezente;
despre groaza de a te lovi la fiecare usa ori dupa fiecare colt de ignoranta si mitocanie sub masca perfida a imposturii;
da, despre impostura mai bine sau mai prost cosmetizata intr-un snobism care, daca nu este agresiv, este si mai periculos;

despre o politica diriguita de catre personaje care isi spun ‘politicieni’ cu o mandrie greu de inteles pentru cei care nu inteleg toate notiunile pe care le folosesc;

despre teama nu de avertismentul lui Malraux, ci depre concluzia ( senzatia, ca sa para mai ‘bland’) care ramane dupa ce citesti cartea lui J Teule, Mancati-l, daca va place, si care aminteste nu de lipsa de veghe a ratiunii, ci de lipsa de cunoastere elementara, de lectura primara;

despre neincrederea mea sau refuzul meu de a crede ca in era IT-ului vor disparea cartile, bibliotecile, librariile cu carti adevarate;
despre sprantele si dezamagirile, zbateile unei lumi care isi cauta in permanenta rostul si locul;

despre….

….. nu, despre mine, mai putin !

dar, poate voi reusi sa scriu cate ceva, cand voi simti ca aceasta imagine nu ma cuprinde pe mine si adevarul meu.

pana atunci, indraznesc sa las cele de deasupra acestei postari

[ceva ce trebuia sa precizez mai demult: eu primesc pozele/fotografiilee postate de lau un prieten , el insusi un impatimit al fotografiei si al aparatului de fotografiat, circula mult si vede multe expozitii; de aceea nu pot preciza de fiecare data sursa, unele dintre ele pot fi zarite si pe net ]