[randuri scrise in graba pt a acoperi postarea anterioara]
Aseara, la Tema de Vineri, pe TVR Cultural, am avut parte de un regal K Kieslowski, ‘prezentat’ de catre un cineast fata de care am avut mereu admiratie si un respect aparte – Laurentiu Damian.
Despre emisiune, cu o asemenea ‘tema’, nu cred ca se cuvine sa ma incumet a vorbi eu prea multe; documentarul din cea de-a doua parte a emisiunii, excellent realizat, m-a cam lasat… in alta lume…
Inevitabil, s-a ajuns sa se vorbeasca si despre acel Decalog, tulburator, ravasitor, incitant, oricum, terifiant pentru mine [scuze celor care nu sunt de accord cu fortarea notei!…]
L Daman a evocat, printre altele, citeva secvente din episodul care aminteste sau care se inspira din prima porunca ‘sa nu iti faci chip cioplit, ca sa i te inchini lui’; si era acolo ceva de care eu nu imi aminteam prea bine sau nu am realizat la nici o re-re-re-vizionare a serialului, aceast…’cheie’ sau sa scriu …’mesaj’…?!?
Intr-un apartament de bloc, in care aproape totul este controlat, dirijat de la sau prin intermediul unui calculator care este, de fapt, strabunicul PC-urilor de azi, se poarta un dialog intre un copil si matusa sa:
– Ce faci acum ?
– Vreau sa vad ce face mama.
– Si cum afli ?
– Uite, intreb comuterul
– Si ce iti spune?
– Ca doarme
– Si ce viseaza?
– Asteapta sa il intreb. Spune ca nu viseaza nimic.
– Cum sa nu viseze nimic?
– Nu, nu viseaza nimmic
– Ba da, te viseaza pe tine.
– Da? Poate ai dreptate. Trebuie sa il reprogramez cu tata.
Poate eu nu am redat intocmai , foarte fidel, replicile, insa ideea ma va urmari multa vreme:
Calculatorul se vede nepuntincios in fata visului….
Si o alta intrebare obsedanta pt mine:
Oare cum ar realiza acum, sub dominatia Internetului. Kieslowski, acest episod, sau aceasta parabola ???????
Voiam sa scriu despe altceva, despre nesansa de a vedea un spectacle de la inceput si puterea artei adevarate de transmite ceea ce vrea si ceea ce trebuie si cum trebuie inteles, chiar si in aceste conditii.
Dar poate voi avea candva timp mai mult
Mai tarziu, fac rondul, nu va scriu noapte buna! 🙂
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 
Ce frumos. „Calculatorul ne vede neputincios în faţa visului”. Sper ca aceste cuvinte să aibă valabilitate veşnică…
ApreciazăApreciază
si mie mi-a cazut cu tronc expresia “Calculatorul ne vede neputincios în faţa visului”, arta are intr-adevar forta de a transmite visul, tehnica nu
o seara buna anamaria, si multumim de aceasta bucatica apta sa reflecte vise
ApreciazăApreciază
Calculatorul nu are sentimente. Si nici cei ce-l vor folosi pentru a ne supraveghea mai bine.
ApreciazăApreciază
@Gala, @Cristian: cele scrise de voi sunt mult mai frumoase decat raspunsurile pe care as putea sa le dau eu acum, chiar daca nu m–as grabi….
si totusi, da, avem nevoie de vise, chiar daca uneori ne mai ajutam sau ne amagim (??!!?) cu tehnica, dar cele mai frimoase vise raman cele plamadite, nascocite, inchipuite si niciodata furate , cele create de si in mintea noastra… si chiar si in fuga, adaug si SUFLETUL…
o zi frumoasa !! 🙂
ApreciazăApreciază
@Geocer: daca nu m-as grabi, as indrazni sa iti reamintesc ca este ‘tovarasul’/ colegul de ppeste zi si asa, putin, cat te cunosc nu cred ca nu i-ai ‘imprumutat’ ceva din acel inefabil …; si mai e o nedumerire: sa renegam, oare, toata literatura sau sciitura S.F ?
daca ai timp, as vrea sa ma contrazici, doar stii ca asa ma ajuti 🙂
si acum tren=b sa dispar in soarele sau sub soarele unei zile frumoase; asa cum iit doresc sa ai si tu !
multumesc ! 🙂
ApreciazăApreciază
O legătură oricum există între computer şi vise, în sensul că modifică oricum visele celui ce petrece ceasuri bune înaintea monitorului. Altfel, e bine că nu ne ştie visele, că ni le-ar scotoci terţi şi pe alea…
ApreciazăApreciază
@Vania: îmi cer scuze pentru întîrziere, dar primăvara Duminicile sunt…
atunci cînd ne ajută să obţinem satisfactii, nu doar profesionale, credem că noi putem să stapînim calculatorul si virtualul, ca pe propriile noastre creatii firesti; ele sunt o ‘expresie’ a unui vis de-al nostru, dar, asa cum spuneti Dvs, dependenţa de ele ajunge să modifice sensul gîndirii şi al visului initial,.. totul este -cred eu- să avem grijă să nu ne ‘scotocească’ într-atît incît să ne domine…
[ ….cam prozaic raspuns si nu invoc nimic ca scuza….]
Vă doresc o seară plăcută si o săptamînă bună .
ApreciazăApreciază