o expresie pe care nu reuşesc să o înţeleg

-------------- De cîteva luni mă întreb dacă am mintea mai ‚îngustă’ sau capacitatea de a înţelege mai scăzută decît (mi) le credeam; am întîlnit, navigînd’ printre si pe site-uri diverse si felurite expresii care mă izbeau în ochi, în urechi, îmi loveau mintea, dar mi s-a replicat cum că ar fi limbajul specific net-ului (?!?!?!?!) şi că degeaba fluier în Biserică; ok! aşa să fie, dar eu tot nu pot asimila expresii ca : ’super tarte’, ‚vai, ce tare e asta’, ‚mişto, super mişto’ , ‚bună rău’ şi mă opresc aici, pentru că la altele, tastele mele se blochează, precum si mintea…
Slavă Domnului că pe WordPress nu am întîlnit expresii sau forme care saschilodească Limba Română !
Şi totusi…
Am citit şi am auzit la pesoane instruite si cu pretenţii îndreptăţite, expesia ‚îţi mulţumesc că exişti’.
Dacă mă bucur de existenţa cuiva , a unei persoane anume,
Îi mulţumesc pentru bucuria şi plăcerea pe care mi le oferă,
Îi sunt recunăscătoare pentru darul pre care mi-l oferă,
Simt nevoia să îi răsplătes ajutorul sai îmţelegerea acordată,
Îi mulţumesc soarelui pentru că o incălzeşte, luminii pentru că o pot vedea,
Îi mulţumesc apei, pentru că o ajută să trăiască şi tuturor celorlalte cărora cred că trebuie să le mulţumesc pentru că eu mă pot bucura de prezenţa acelei persoane.
Dar pentru existenţa sa, pentru că trăieşte îi mulţumesc lui Dumnezeu
Şi dacă dincolo de respect, de bucurie, de admiraţie există şi acel altceva,
Atunci rostesc sau scriu simplu : TE IUBESC!

Poate că cineva mă va ajuta sau mă va convinge că eu greşesc… şi îi mulţumesc!

Anunțuri

10 răspunsuri la „o expresie pe care nu reuşesc să o înţeleg

  1. Buna seara, Anamaria!
    Sunt obosita, dar nedumerirea ta nu ma poate lasa fara o incercare de raspuns.
    Chestia asta cu” itzi multzumesc ca exishti” este un paradox; cred ca , tocmai pentru ca nu simt nimic, unii fac vorbele sa sara , asha , de coada.
    Astfel se nasc bazaconiile.
    O seara frumoasa!

  2. @Gina: probabil ca este un paradox – eu cred ca e cava mai ciudat si mai nefiresc- dar a lasa la vorbele ‘sa sara, asa, la coada’, cum frumos scrii tu , eu cred ca devine un joc periculos si nu mai pot crede ca paradoxul este ‘o finete a gandirii pe cale a deveni un viciu ‘ [ E. Simion -Dixit 🙂 ]

  3. Ar trebui sa tac.
    Gresesc mult – mai ales in comentarii. Îmi scapa si mie cite un „Super tare”, maninc litere din cauza unei tastaturi negre la care nu-i vad tastele (in special noaptea), i-uri, cratime… lista e infinita.
    Dar ma straduiesc si unde pot, revin, corectez… mai caut cartea de gramatica (care inca n-am gasit-o :-)).
    Perseverenta e cheia. Tot se mai leaga ceva de mine :-).

    O noapte linistita, ana!

    • @fewnchmaria: ni ma ‘intreci’ sau depasesti pe mine la greseli de tastare, Manon, draga!; tu stii f bine ca ma refeream la expresie, la forma de exprimarewe, necoborand, Doamne fereste, in adancurile subtile ale semanticii
      si tie o noapte linistita!
      sau poti sa imi tii de urat, ajutand-ma la niste
      diagrame ? 🙂 🙂

  4. Ufffce rau imi pare, cred ca am ajuns prea tirziu la diagrame 🙂
    Sunt specialista in diagrame. Clientii mei toti viseaza la reprezentari in diagrame.

    :-).

  5. Buna seara, Anamaria!

    Da, sunt de aceeasi parere cu tine. Nici eu nu ma pot obisnui cu asemenea expresii… si nu cred ca are legatura cu „formatia” fiecaruia (…eu fac parte din ceea ce se chema „intelectual”, dar in zilele acestea nu mai stiu daca mai are vreo legatura cu realitatea…), ci cu ceea ce simte fiecare, cu „aluatul” din care e plamadit.
    Mi-ar placea sa stiu (daca nu e un secret prea mare sau daca nu te deranjeaza,iar daca am intrecut „limita”, scuza-ma!) tu cu ce te ocupi?

    Pot sa-ti spun, de asemenea, ca traiesc de cativa ani o mare „durere”. Da, poate ai ghicit…iubesc pe cineva. Stim doar noi doi (acum… si tu…). Nu stiu insa, daca sentimentele mi-au fost vreodata impartasite, cateodata am avut parte de ceva mai multa „atentie”. Am acceptat situatia aceasta pentru ca n-am simtit NICIODATA ceva atat de puternic. Intalnirea noastra s-a produs cand eram deja „matura” (daca pot spune asa, gandind la tot ce a urmat), cand nu exista alt motiv de a ma face sa ma indragostesc (de nicio alta factura: exclus cel material)
    decat dragostea pur si simplu. Nu credeam niciodata ca mi se va intampla vreodata sa pot accepta pozitia „a doua”, desi nu e casatorit (sau, cine stie „a cata”, el e un mister total).

    De atunci plang la propriu si la figurat, ma bucur de fiecare respiratie a lui, cand e langa mine (ce-i drept cam rar, dar cum spuneam, am acceptat orbeste situatia), ma multumesc sa-i aud vocea la telefon din cand in cand, dar cand acesta se inchide, simt ca mi se frange inima in doua.
    Insa, in fecare zi multumesc Demiurgului ca mi l-a dat, e „jumatatea mea perfecta”, el insusi a spus…”da, ne potrivim!”, iar atunci am simtit ca o spune din suflet.

    Mi-a spus ca merit „ceva mult mai bun”, ca „ma irosesc”, dar nu pot sa fac nimic, asa ca:

    Multumesc fiecarei raze de soare care-l atinge, gandindu-ma ca prin ea o pot face si eu…, ii multumesc vantului cand adie racoridu-i aerul ce-l respira, il alint si-l dezmierd in fiecare seara inainte de culcare (desi nu e langa mine) si da, intr-adevar, lui pentru ca pur si simplu exista.
    Acum e mai rau…il simt parca mai distant, mai rece…ma simt respinsa, imi simt sentimentele macelarite, iar sufletul ucis si nu stiu ce sa fac.
    …si, cu toate astea, ii spun (prin tine…ca si cand ai putea sa fii mesagerul meu): „Te iubesc!”

    Daca as gasi raspunsul, daca as gasi calea…, dar nu pot, e mai presus de fiinta mea. Altcineva de acolo, „de sus” a decis pentru noi doi…

    Iti multumesc pentru ca „m-ai ascultat” si-mi cer scuze, de mii de ori pentru timpul pretios pe care ti l-am rapit cu povestea mea.

    • @mihaela: randurile tale merita, cred, o ‘pstare’ proprie; eu nu pot sa iti multumesc pentru increderea acordata, pentru ‘curajul’ de a scrie aici ceea ce ai scris frumos,; eu sfaturi, sau pareri in ‘domeniul’ acesta ma feresc sa dau, pentru ca… pentru ca !… dar, pentru ca nu cred ca sentimentele trebuiesc sau merita a se lasa ‘macelarite’ si nici sufletul ucis, iti scriu ce imi vine acum in minte: e o strofa dintr-o poezie georgiana veche, dar autorul nu mi-l amintesc, iar pana la biblioteca am de facut un mic ‘ocol’…
      ‘Dragoste, puterii tale
      cine i se’mpotiveeste?
      ca pe-un tron tu urci in inimi
      iei tribut orice suflare…’
      [scuze cer si fata de tine pt intarzierea rasp, insa au fost si mai e o zi cand nu am avut si nu am inca timp suficient pt blog… 😦 ]
      (tot paranteza: am urmat scoli cu profil cam departe de cel…’umanist’… 🙂 ]

  6. Buna dimineata!
    Da, poate ai dreptate. Nu trebuia sa spun nimic din ce simt. Dar usor de spus…, iar eu nu mai sunt de mult asa puternica cum credeam candva…
    Poate tie nu ti s-a intamplat asa ceva… sau paote nu stii…
    Oricum, vreau sa stii ca, in multe din ceea ce scrii ma regasasc, cu foarte mult sunt de acord, iar asta ma face sa cred ca inca mai „respir curat”!
    Multumesc!

    Oare medicina in ce „camp” se afla? E atat de „uman”, incat ar trebui sa fie „real”…!

    • @mihaela: Buna ziua! la ora asta am grabit raspuns…[scuze!]
      eu nu crred ca ai gresit, doar pt multi blogul e un fel de jurnal, chiar dddaca e mau i putin intim, dar cate jurnale nu au fost scrisept a fi publicate ?!? iar eu iti muyltumesc inca o data pt incredere si pt felul in care imi scrii mie; oare chiar sa nu stiu??? …hmmm… greu de raspuns acum… daca ai timp si rabdare, rasfoieste putin blogul meu…

      [ nu, nu sunt medic, daca asta crezi cumva, ci am urmat 2 facultati (de la facultativ ? 🙂 ) care chiar nyu au nomic de a face cu medicina…. doar prin rigurozitatre, poate…]
      o zi placuta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s