Mă uit la ceaşca cu cafea si nu pot sa pun nici zahăr şi nici lapte….
Am auzit un glas cunoscut spunîndu-mi;
„te-am învăţat să spui mereu :
Sunt asa cum sunt.
Cui ma place plac.
Ce treaba-aveti voi
Ce mi-s-a-ntâmplat? ”
“ştiu, am răspuns, dar aud un cîntec cu anumite cuvinte”
”ai ajuns prea repde la malul mării, pe nisipul umed. Vine primăvara, nu vrei să te bucuri de ea?”
“ba da, dar…”
“dar mai intîi trebuie să creşti din nou, pentru că tu ştii prea bine :
Copiii care se iubesc
Copiii care se iubesc se-mbratiseaza in picioare
Langa portile noptii
Si trecatorii care trec ii arata cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Si numai umbra lor
Inlantuita umbra tremura in noapte
Starnind mania trecatorilor
Mania si dispretul lor si rasetele si invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt in alta parte dincolo de noapte
Mult mai presus decat lumina zilei
In orbitoarea stralucire a primei lor iubiri.
“iar cînd iţi vei reaminti bine aceasta, vei putea să aberezi din nou!
Ce spui, încercăm? :)”
Melancolie, prea multa melancolie, desi se simte primavara ..
Cata vreme copilul din fiecare traieste, fara sa-i pese de altii,viata este frumoasa, cu toate meandrele ei.
ApreciazăApreciază
un mic dejun liric si un miros de blogging;)
un inceput care trebuie sa vorbeasca despre increderea in sine:)
copiii care se iubesc sunt in suflet mereu, copiii care se iubesc sunt in palma dreapta si in buzunarul de la piept, dar copiii care se iubesc mai zboara si trebuie sa le admiram zborul, apoi putem sa aberam si sa scriem si sa zambim,sa ne luam micul dejun si cafeaua fierbinte sa ne atinga buzele si sufletul totodata
o dimineata frumoasa ana
ApreciazăApreciază
Nu am luat micul dejun dimineata, e bine si cina de seara nu-i asa?
copiii trebuie sa creasca sa se iubeasca, foarte frumos. Cind esti copil e muuuul mai usor, pentru ca atunci stii doar sa iubesti. Totul e mult mai simplu, mai pur, mai curat, mai frumos. Copiii stiu cel mai bine ce e bine si ce e rau pentru ca e mult mai clara diferenta. 🙂
Cu zimbete pe margine de ceasca… copilul din tine sa se nasca…
ApreciazăApreciază
ma asez pe aceasta margine de ceasca a ta
in al carui zat promit sa nu citesc
nici semnele nici drumurile nici trecutul
cu atat mai putin viitorul
niciodata viitorul
am sa stau aici pana pui zaharul si laptele
pentru copii
pe urma am sa ma duc la culcare
sa le visez visele
ApreciazăApreciază
@Gina, @gala, @frenchmaria, @lumsa101 :
daca Prevert ar fi fost mai bun prieten cu net-ul, V-ar fi multumit mult si frumos, raspunzindu-Va putin mai repede:
‘Nous n’avions que toi sur la terre
Ne nous laisse pas devenir froids
Beaucoup plus loin toujours
Et n’importe où
Donne-nous signe de vie
Beaucoup plus tard au coin d’un bois
Dans la forêt de la mémoire
Surgis soudain
Tends-nous la main
Et sauve-nous.’
ApreciazăApreciază
paradoxuri ana… paradoxuri
frenchmaria | manon nu stie franceza dar pricepe cuvinte terre, beaucoup, toujours, nous signe de vie…
… aaa lipsesc unele. Nu-i problema.
Citesc cuminte.
incrucisat diagonal,
ma descurc :-).
ApreciazăApreciază
Anamaria,Jacques Prevert,poetul care-mi place ,o duminica placuta !Tavi 🙂
p.s.ti-ai schimbat tema,a venit primavara!:)
ApreciazăApreciază