ar fi putut fi locul de care am incercat sa ma agat, sperand ca voi reusi sa traiesc/simt din nou adevarat si frumos; nu a fost sa fie!
se pare ca unora le este refuzat chiar si neantul
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan)
”am sa te-alcătui altfel, dar suflet iţi dau eu”-sonetul CCXXIX, cel închipuit de V VOICULESCU
Blogul aneimariadeleanu_drusan (adică al meu, al Ioanei Drusan) 
Anamaria,destinul de marcheaza decand ne nastem si pana ce disparem,toti ducem in spate o cruce si urcam in timpul vietii golgota spre eternitate,o zi frumoasa !Tavi 😦
ApreciazăApreciază
Ana, nu inteleg ce ti se intampla, dar, daca are vreo importanta, sa stii ca eu ma rog pentru tine! De ce te zbuciumi atat?
ApreciazăApreciază
… copiez acest comment aici, pentru ca poate o vreme n-o sa vrei sa „iesi”… dar poate aici iti vei mai abate ochiul..
…anamaria,
pe tine nu numai ca te-as ierta pentru orice, dar nici macar nu cred ca as fi pusa vreodata in aceasta situatie… nu imi gresesti cu nimic!!!!
de inteles, te inteleg. de foarte curand am trecut printr-o situatie similara… unde m-am amarat atat de tare incat am fost la un “click” de a-mi sterge blogul. m-am rezumat doar la a sterge ultimul post si am… tacut vreo 10 zile. apoi am reusit sa revin, sa scriu, sa continui… whatever it is that i’m doing here. (tu nu ai prins “faza”; erai plecata)
asa ca, daca simti ca trebuie sa te retragi, fa-o. noi, acesti prieteni virtuali ai tai, nu avem nici de ce sa ne suparam, dar nici ce sa facem… ci doar sa speram ca vei depasi momente ca acesta si ca-ti va fi bine. iar daca, dupa un timp de retragere vei mai vrea sa-ti stergi blogul, fa-o atunci; nu o face acum, la impuls.
eu pot sa-mi iamginez ce ti se intmapla, pentru ca la un nivel subtil cred ca ne asemanam mult, dar la tine mai exista un factor care la mine nu exista – probleme de sanatate – fapt pentru care aceste “picari” ale tale cred ca sunt inca si mai agravate. cred ca iti este cu atat mai greu sa treci prin toate…
sunt alaturi de tine, virtual, si te astept…
in incheiere, iti las un frumos poem de dragoste al lui cummings
X
You are tired,
(I think)
Of the always puzzle of living and doing;
And so am I.
Come with me, then,
And we’ll leave it far and far away –
(Only you an I, understand!)
You have played,
(I think)
And broke the toys you were fondest of,
And are a little tired now;
Tired of things that break, and –
Just tired.
So am I.
But I come with a dream in my eyes tonight,
And I knock with a rose at the hopeless gate of your heart –
Open to me!
For I will show you the places Nobody knows,
And, if you like,
The perfect places of Sleep.
Ah, come with me!
I’ll blow you that wonderful bubble, the moon,
That floats forever and a day;
I’ll sing you that jacinth song
Of the probable stars;
I will attempt the unstartled steppes of dream,
Until I find the Only Flower,
Which shall keep (I think) your little heart
While the moon comes out of the sea.
ApreciazăApreciază
Buna seara, Cuminte Ana!
A venit primavara!
Ai o casuta frumoasa, linistita si primitoare! Ma bucur sa-ti fiu oaspete!
O seara buna ca tine iti doresc!
ApreciazăApreciază
De o fi mâna sortii!?!?…
Inteleg prin ce treci, cu atât mai mult cu cât, astfel de nedreptati le-am intâlnit pe viu la cei apropiati mie… nu o data. Deja, de câteva ori! De fiecare data m-am razvratit in neputinta mea de a face ceva pentru sufletele dragi mie… si-atunci, de fiecare data, l-am negat pe D-zeu… daca ar exista n-ar ingadui astfel de nedreptati, rautati! De fiecare data vedeam, asa cum zici, aia de n-aveau d-zeu… traind protejati in inconstienta lor… iar astialalti loviti ca de trasnet. E ciudat cum e rânduita lumea asta… dar astea par a fi caile incâlcite ale asazisei normalitati. Eu il numesc destin… si atunci il iau ca atare. Nu mai caut sa-nteleg caci parca nu-i nimic de inteles. Destinul e mai presus de noi insine. Si-atunci ma intorc din nou la dumnezeu… mai mic… mai temator… caci acolo gasesc linistea de care am/avem nevoie.
Important e sa stii ca suntem alaturi de tine, ca indiferent de distante tinem la tine si ne gândim, rugam pentru tine. You are not alone:-)
ApreciazăApreciază
la cântecul de mai sus trimit si textul…
5 am
high
i’m walking still
darkness has its arm around me
what’s bigger than us all is on our hands
sense’s making waves with thoughts that kill
what is it science says about it
heretic or not
it’s on our hands
god speed
god speed you
5 am
high
i’m walking still
storms to come
i’m undaunted
what’s bigger than us all is on our hands
with every new dream an old one dies
the buzzing in my head surrounds me
heretic or not
it’s on our hands
god speed
god speed you
every me hurts and yearns for you
nothing i can do about it
god speed
viata… e o calatorie. Fiecare calatorie e frumoasa in felul ei…
ApreciazăApreciază
@gina: este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai ales pe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@Gala:este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai alespe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@frenchmaria:este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai ales pe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@lumsa:este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai ales pe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@Tavi:este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai ales pe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@aghiutzagol:este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai alespe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@cornel36: este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai ales pe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi egreu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
@notopic: este bine, este tonic sa simti sprijinul celorlalti si mai alespe al celor la care tii sau de care ai inceput sa te atasezi sufleteste;
incerc sa trec peste jena pe care o am fata de fiacare dintre voi -desi e greu!- si sa Va multumesc!
si totusi… as vrea sa nu ma intelegeti gresit, dar, cand scriam in urma cu cateva saptamani, despre pet-uri, nu credeam ca atat de curand voi ajunge
sa ma simt ca un pet…
ApreciazăApreciază
Ana a fi pet, in acceptiunea lui manon, e similar cu a fi rege!
(Ale mele peturi toate – o duc al naibii de bine… toti is razgâiati de atâta rasfat :-))
ApreciazăApreciază
exista regi si regi, desigur…
depinde, cred, peste ce sau pe cine te simti sau chiar esti suveran;
e minunat, da, cred, adica, sa fii rege peste peturile despre care pomenesti tu, Manon; un astfel de pet mi-as dori si sa am, dar si sa fiu;
atunci, insa scriam – la o o provocare glumeata a lui aghiutza despre alt soi de pet – cele care ne-au invadat viata, acele obiecte din plastic si care, desi doar o singura data folosite, devin deseuri,,, si totusi…
de ce na simt atfel?
cer iertaare , memoria mea bolnava de poezie, cere iertare si ingaduinta unui suflet drag, din ce in ce mai drag, pentru ca indrazneste sa lase liber gîndul ce poarta aste versuri;
„Doamne cum s-au mai strivit
sub talpa lumii de granit…!”
ApreciazăApreciază
am venit sa-ti iau pulsul. il simt cum isi revine… 🙂
cu drag
ApreciazăApreciază
cunosc sentimentul…ar suna fals din partea mea sa scriu aici cuvinte incurajatoare si asta pentru ca uneori sufletele noastre vorbesc aceeasi limba a tristetii, a caderii in gol, a durerii…si crede-ma ca nu suntem singurele; toti trecem prin momente urate ce ar putea lasa urme adanci daca ne oferim(constient sau nu) sa fim o prada a lor si nu incercam sa le depasim; singurul lucru pe care ti-l pot spune este sa folosesti timpul drept momeala 🙂 apropo de ultimul meu post…incearca sa-l prinzi, sa-i simti clipele, sa le traiesti lasand la o parte partile neplacute, ignorandu-le chiar…
sa invatam sa culegem doar perlele din viata, nu si noroiul…:)
ApreciazăApreciază
@lumsa: multumec! incerc, precum vezi 🙂
@capatullumii: buna reverdere ! 🙂 ; eu am incercat sa iti explic de ce nu pot lua timpul ca/drept momeala
ApreciazăApreciază